SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
Consiliul Judeţean Caraş-Severin, România
Županijski savet Karaš-Severin, Rumunija
■ ■ ■
Guvernul P. A.Voivodina, R. Serbia
Vlada A. P.Vojvodine, R. Srbija
■ ■ ■
Organizatorii:
Organizatori:
UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU”, REŞIŢA
UNIVERZITET „EFTIMIJE MURGU”, REŠICA
■■■
SOCIETATEA /FUNDAŢIA/ ROMÂNĂ
DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
DIN VOIVODINA
RUMUNSKO DRUŠTVO /FONDACIJA/
ZA ETNOGRAFIJU I FOLKLOR
IZ VOJVODINE
F
În colaborare cu:
U saradnji sa:
INSTITUTUL DE CULTURĂ
AL ROMÂNILOR DIN VOIVODINA, Zrenianin
ZAVOD ZA KULTURU
VOJVOĐANSKIH RUMUNA, Zrenjanin
2
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 2
5/13/2013 10:26:55 AM
SIMPOZIONUL
INTERNAŢIONAL
BANATUL
ISTORIE ŞI
MULTICULTURALITATE
■■■
MEĐUNARODNI
SIMPOZIJUM
BANAT
ISTORIJA I
MULTIKULTURALNOST
XVIII
24, 25 mai - Reșița
24, 25. maj - Rešica
2013
3
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 3
5/13/2013 10:26:55 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
COMITETUL DE ORGANIZARE AL SIMPOZIONULUI
■■■
PREŞEDINŢI
DE ONOARE
■■■
PREŞEDINŢI
EXECUTIVI
Sorin Frunzăverde, președintele Consiliului Judeţean Caraș-Severin
Slaviša Grujić, vicepreședintele Guvernului
P.A. Voivodina
Dušan Jakovljev, vicepreședintele Adunării
P.A. Voivodina
Doina Frunzăverde
Costa Roșu
■■■
VICEPREȘEDINȚI Claudia Andriţoi
EXECUTIVI Nicu Ciobanu
Mihai Dobrescu
■■■
COMITETUL
ORGANIZATORIC
Andrade Bihescu
Camelia Bugar
Ervin Dubrović
Alina Iorga
Cristina Iovanovici
Mihaela Martin
Lavinia Nițulescu
Diana Ocolișan
Lavinia Popp
Gianina Prodan
Cristian Rudolf
Igor Ungur
Todor Ursu
Mihai Vișan
■■■
COMITETUL Carmen Albert, Reșița (România)
ȘTIINȚIFIC Claudia Andrițoi, Reșița (România)
Nicolae Bocșan, Cluj-Napoca (România)
Mihai Dobrescu, Reșița (România)
Niță Frățilă, Novi Sad (Serbia)
Rudolf Gräf, Cluj-Napoca (România)
Mircea Măran, Vârșeț (Serbia)
Marian Mihăilă, Reșița (România)
Cvetko Pavlović, Bar (Muntenegru)
Gheorghe Popovici, Reșița (România)
Božidar Šekularac, Podgorica (Muntenegru)
Biljana Sikimić, Belgrad (Serbia)
Nina Spicijarić Paškvan, Rijeka (Croația)
Rodica Ursulescu-Miličić, Novi Sad (Serbia)
4
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 4
5/13/2013 10:26:55 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
ORGANIZACIONI ODBOR SIMPOZIJUMA
■■■
POČASNI Sorin Frunzaverde, predsednik
PREDSEDNICI Županije Karaš Severin
slaviša grujić, potpredsednik Vlade
A. P. Vojvodine
Dušan Jakovljev, potpredsednik
Skupštine A. P. Vojvodine
■■■
IZVRŠNI Dojna Frunzaverde
Kosta Rošu
PREDSEDNICI
■■■
POTPREDSEDNICI
■■■
ORGANIZACIONI
ODBOR
Klaudija Andricoj
Niku Čobanu
Mihail Dobresku
Andrade Bihesku
Kamelija Bugar
Alina Jorga
Kristina Jovanović
Mihaela Martin
Lavinija Niculesku
Dijana Okolišan
Lavinija Popp
Đianina Prodan
Kristijan Rudolf
Igor Ungur
Todor Ursu
Mihail Višan
■■■
NAUČNI Karmen Albert, Rešica (Rumunija)
Andrițoi, Rešica (Rumunija)
ODBOR Klaudija
Nikolae Bokšan, Kluž-Napoka (Rumunija)
Mihail Dobresku, Rešica (Rumunija)
Nice Fracile, Novi Sad (Srbija)
Rudolf Gräf, Kluž-Napoca (Rumunija)
Mirča Maran, Vršac (Srbija)
Marijan Mihaila, Rešica (Rumunija)
Cvetko Pavlović, Bar (Crna Gora)
George Popović, Rešica (Rumunija)
Božidar Šekularac, Podgorica (Crna Gora)
Biljana Sikimić, Beograd (Srbija)
Nina Spicijarić Paškvan, Rijeka (Hrvatska)
Rodika Ursulesku-Miličić, Novi Sad (Srbija)
5
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 5
5/13/2013 10:26:56 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
PROGRAMUL
S i m p o z i o n u lu i
■■■
Vineri, 24 mai 2013
Universitatea “Eftimie Murgu“ din Reșița
■■■
16:00 - 17:30 - Sosirea participanților
18:00 - 19:00 - Expoziţie și lansări de carte
(holul UEMR)
19:00 - 19:30 - Deschiderea oficială
19:30 - 20:30 - Prezentări în plen: Peter
Schulte „Tradiția universității
europene și schimbările
socio-economice ale
societăților: Provocări strategice
pentru universități”
21:00 - Cina festivă
Sâmbătă, 25 mai 2013
■■■
8:00 - 12:00 - Lucrări pe secțiuni
Secțiunea I - Istoria Banatului
Secțiunea II - Istorie și spiritualitate
Secțiunea III - Etnologie / folclor
Secțiunea IV - Minorități și relații interetnice
Secțiune V - Turism
12:00 - 13:00 - Prânz
13:00 - 19:00 - Excursie tematică Anina-Oravița
cu identificarea obiectivelor
istorice pe traseul căii ferate
19:00
Încheierea Simpozionului
6
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 6
5/13/2013 10:26:56 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
PROGRAM
Simpozijuma
■■■
Petak, 24. maj 2013
Univerzitet „Eftimije Murgu” Rešica
■■■
16:00 - 17:30 - Dolazak učesnika
18:00 - 19:00 - Izložba i promocija knjiga
(hol Univerziteta)
19:00 - 19:30 - Svečano otvaranje
19:30 - 20:30 - Predstavljane na plenarnoj sednici: Peter Šulte
“Tradicija evropskog univerziteta i socio.
ekonomske promene društva: Strateške
provokacije za univerzitete“
21:00 - Svečana večera
Subota, 25. maj 2013
■■■
8:00 - 12: 00 - Aktivnost po sekcijama
Prva Sekcija - Istorija Banata
Druga Sekcija - Istorija i duhovnost
Treća Sekcija - Etnologija / folklor
Četvrta Sekcija - Manjine i interetnički odnosi
Peta Sekcija - Turizam
12 : 00 - 13:00 - Ručak
13:00 - 19:00 - Tematska ekskurzija
Anina-Oravica sa identifikacijom
istorijskih objekata duž
železničkog puta
19:00 - Zaključak Simpozijuma
7
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 7
5/13/2013 10:26:56 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
SECŢIUNEA I
Moderatori:
ISTORIA BANATULUI
■■■
Costin Feneșan
Bogdan Šekarić
■■■
Ervin Dubrović, Rijeka / Croația
RELAŢIILE LITORALULUI ŞI BANATULUI ÎN LUMINA POLITICII
UNGARIEI DIN SECOLUL AL XIX-LEA
Această lucrare este urmarea lucrării prezentate la Simpozionul despre
Banat (în Reşiţa 2009), întitulată Primorsko-Banatski trgovački kontakti u 18. stoljeću.
Accentul este pus pe politica transportului şi economiei purtată de guvern, care a avut
influenţă crucială, spre deosebire de interese la nivel local şi regional al Litoralului şi
Banatului.
În secolul al XIX-lea situaţia politică din Imperiu s-a modificat substanţial
în comparaţie cu cele din secolul al XVIII-lea. În vremurile anterioare a fost esenţială
politica Curţii Camerei din Viena, care urmărea să consolideze exportul de fructe din
Banat peste porturile de coastă din Trieste şi Rijeka, dar în ciuda tuturor eforturilor
nu a înregistrat succes, în primul rând din cauza distanţei mari şi lipsei de dezvoltare
tehnologică.
Deşi în secolul al XIX-lea apare calea ferată care în marea parte a suprimat
navigarea pe canale şi călătoria pe drumuri, în cea mai mare parte a secolului nu se
realizează legătura dorită între părţile de vest şi de est ale ţării, pentru care sunt interesate
în primul rând porturile de coastă din Trieste şi Rijeka, precum şi Regatul Croaţiei şi
Slavonia, care se luptă pentru a lega zonele extrem de îndepărtate de est şi de vest, în
special Rijeka şi Zemun (de unde continuă căile navigabile spre Banat). Dar aceasta nu
era o priorietate a politicii de stat a Ungariei.
În timp ce Austria intenţionează se atragă o mare parte din Ungaria spre Trieste,
portul său principal, ungurii se plâng că politica austriacă le dăunează şi prioritatea le
este ca să conecteze capitala cu Rijeka şi să construiască Calea ferată alfeldiană care, cu
toate acestea, pe drumul de la Oradea până la Rijeka - ocoleşte Banatul.
Concepţia statului maghiar de reţea feroviară radială care ar face legătura
dintre Buda şi Peşta cu punctele cheie ale statului, împiedică conectarea „prematură”
a Banatului şi Rijeka. Doar în momentul când calea ferată a fost finalizată între Peşta
şi Rijeka (1873), şi când Calea ferată alfeldiană este conectată cu Osijek şi cu Zagreb şi
Rijeka, şi după ce Budapesta a fost conectată cu Zemun, se poate vorbi despre legătură
feroviară directă între litoralul şi Banat, care astfel încetează să depindă de cursurile de
apă.
Fluxurile de trafic între Banat şi Rijeka la începutul secolului al XX-lea
confirmă faptul că printre emigranţii în America îmbarcaţi în portul Rijeka (din 1903
până în 1914), cei mai mulţi au fost unguri şi slovaci, dar surprinzător la fel de mulţi
germani din Banat şi - români.
8
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 8
5/13/2013 10:26:56 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
PRVA SEKCIJA
Moderatori:
ISTORIJA BANATA
■■■
Kostin Fenešan
Bogdan Šekarić
■■■
Ervin Dubrović, Rijeka / Hrvatska
VEZE PRIMORJA I BANATA U SVIJETLU UGARSKE
POLITIKE 19. STOLJEĆA
Ovaj se referat nastavlja na onaj što sam ga izložio na Simpoziju o Banatu
(u Rešici 2009.), pod nazivom Primorsko-Banatski trgovački kontakti u 18. stoljeću.
Naglasak je na državnoj prometnoj i gospodarskoj politici koja ima presudan utjecaj, za
razliku od lokalnih i regionalnih interesa Primorja i Banata.
U devetnaestom su stoljeću političke prilike u Monarhiji bitno izmijenjene u
odnosu na one u osamnaestom stoljeću. U ranije je doba presudna bila politika bečke
Dvorske komore, koja nastoji unaprijediti izvoz plodova Banata preko primorskih luka
Trsta i Rijeke, no unatoč svim nastojanjima ne postiže uspjeh, prije svega zbog prevelike
udaljenosti i nedovoljne tehnološke razvijenosti.
Iako se u devetnaestom stoljeću pojavljuje željeznica koja u velikoj mjeri
potiskuje plovidbu kanalima i putovanje cestama, i nadalje se veći dio stoljeća ne
ostvaruje priželjkivana povezanost između zapadnih i istočnih krajeva zemlje, za koju
su prvenstveno zainteresirane primorske luke Trst i Rijeka, kao i Kraljevina Hrvatska
i Slavonija, koja se bori za povezanost krajnje udaljenih istočnih i zapadnih područja,
prije svega Rijeke i Zemuna (odakle se nastavljaju vodeni putovi prema Banatu). No to
nije prioritet državnoj politici Ugarske.
Dok Austrija čim veći dio ugarskog područja nastoje privući ka Trstu, svojoj
glavnoj luci, Mađari se žale da im šteti austrijska politika i prioritet im je da prijestolnicu
povežu s Rijekom te da sagrade Alfeldsku željeznicu koja, međutim, na putu od Velikog
Varadina (Oradea) do Rijeke - zaobilazi Banat.
Mađarska državna koncepcija radijalne željezničke mreže koja Budim i
Peštu povezuje s ključnim točkama države, priječi„preuranjeno“ povezivanje Banata
i Rijeke. Tek kad je dovršena pruga između Pešte i Rijeke (1873.) te kad je Alfeldska
željeznica spojena s Osijekom te Zagrebom i Rijekom te kad je Budimpešta povezana sa
Zemunom, moglo se govoriti o izravnoj željezničkoj vezi između Primorja i Banata, koji
time prestaju ovisiti o vodenim tokovima.
Prometne tokove između Banata i Rijeke početkom dvadesetog stoljeća
potvrđuje činjenica da je među iseljenicima za Ameriku ukrcanima u riječkoj luci (od
1903. do 1914.), najviše Mađara i Slovaka ali i iznenađujuće mnogo banatskih Nijemaca
i - Rumunja.
9
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 9
5/13/2013 10:26:56 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Milan Micić, Novi Sad
INFLUENŢA FRONTIEREI IUGOSLAVO-ROMÂNE ÎN PROCESUL
DE COLONIZARE A BANATULUI IUGOSLAV
(1920 – 1941)
În procesul de despărţire între Regatul Srbilor, Croaţilor şi Slovenilor şi
Regatul Român, în Banat (1918 – 1923), Regatul SCS în Banatul de vest a întreprins
reforma agrară prin care suprafeţele mari de pământ din Banat au fost distribuite ţăranilor
sârbi fără pământ sau coloniştilor din regiunea dinarică a Regatului SCS, în cele mai dese
cazuri veterani de război – voluntari. În concordanţă cu ţelurile naţionale şi de stat, pe
pământul apropriat prin reformă Regatul SCS colonizează sârbi din regiunile amintite
dar şi optanţi din Ungaria şi România, şi formează localităţi (35 de colonii) care au avut
funcţiunea de a apăra prin locuitori loiali nouformatului stat, nou formata frontieră în
Banat şi să schimbe imaginea etnică a Banatului în favoarea statului iugoslav, adică în
favoarea corpusului etnic sârb. Noile localităţi au fost formate pe locul fostelor moşii
sau la marginea localităţilor deja existente locuite în majoritate cu locuitori bănăţeni
minoritari (germani, maghiari, români).
Încă în perioada de despărţire unele grupuri de colonişti au fost colonizate
în spaţii care au devenit problemă de frontieră, adică problemă rezolvată în anul 1923.
Aceste grupuri de colonişti au fost din nou mutate după corecţie şi în felul acesta a
fost îngreuiată adaptarea şi stabilirea lor în regiunea colonizată. În imediata apropiere a
frontierei sau la o anumită depărtare de ea au fost formate mai multe colonii cu caracter
soldăţesc-agricol locuite în cea mai mare măsură de veterani de război – voluntari care
au avut menirea de a apăra nou formatele frontiere bănăţene.
Coloniştii în nou formatele localităţi au avut sentimentul de „apărători ai
frontierei” ceea ce au evidenţiat în scrisorile faţă de organele banovinei sau organele
agricole. Dezvoltarea coloniilor din apropierea frontierei a fost dictată de poziţia pe care
o aveau îndeosebi pentru că nu au existat obstacole naturale care să închidă frontiera.
Locuitorii sârbi din satele care prin despărţire au aparţinut României şi care s-au decis
să se strămute în Banatul iugoslav, s-au concentrat în imediata apropiere a frontierei
Iugoslavo – Române pentru a fi mai aproape de satele din care proveneau.
■■■
Ferenc Németh, Novi Sad
FRANZ LISZT ÎN BANAT
Cercetările anterioare în domeniul istoriei culturii, respectiv istoriei muzicii,
confirmă că Franz Liszt (1811-1886), pianist, compozitor şi pedagog muzical de renume
mondial a vizitat teritoriul Banatului de azi (în Serbia), poposind la Ecica şi Becicherecul
Mare (Zrenianin) de două ori şi a ţinut concerte în mai multe localităţi de pe teritoriul
României de astăzi: la Timişoara, Banloc, Arad, Lugoj, Sibiu, Cluj-Napoca şi Aiud.
În această lucrare vom vorbi doar despre puţin cunoscuta poposire a lui Liszt
la Ecica şi Becicherecul Mare. Acest pianist virtuoz de renume mondial a vizitat castelul
din Ecica, al familiei maghiară-armeniană Lazăr, unde a cântat pe data de 31 august 1820
în faţa nobilimii selecte din Banat. Aci a fost prezentat ca un talent remarcabil, „copil
minune“. Gazda lui în Ecica era Lazar Agoston (1768-1833), un proprietar bogat, care a
făcut avere prin comerţul cu ridicata la bovine, fiind unul dintre principalii furnizori de
carne pentru armata imperială austriacă.
În toamna anului 1846 la Becicherecul Mare, Liszt a fost oaspetele nobilului
maghiar-armean Laszlo Karacsonyi (1806-1869), în a cărei vilă a cântat în faţa unui
auditoriu select din Torontal. A rămas consemnat, de asemenea, că Liszt a fost şi
oaspetele Cazinoului civic din Becicherecul Mare. Performanţele sale au fost menţionate
ani în şir după aceea şi repovestite printre nobilii bănăţeni, ca un eveniment muzical
extraordinar.
10
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 10
5/13/2013 10:26:56 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Милан Мицић, Нови Сад
УТИЦАЈ ЈУГОСЛОВЕНСКО – РУМУНСКЕ ГРАНИЦЕ НА ПРОЦЕС
КОЛОНИЗАЦИЈЕ ЈУГОСЛОВЕНСКОГ БАНАТА
(1920 – 1941.)
Током дугог процеса разграничења између Краљевине Срба, Хрвата и
Словенаца и Краљевине Румуније у Банату (1918. – 1923 . године) Краљевина СХС
на простору западног Баната вршила је аграрну реформу којом су развлашћени
крупни земљишни поседи у Банату , а земљиштем надељени српски сељаци –
беземљаши из Баната или колонисти из динарских крајева Краљевине СХС,
најчешће српски ратни ветерани – добровољци. У складу са својим државним
и националним циљевима на земљиште запоседнуто аграрном реформом
Краљевина СХС насељавала је поменуто српско становништво ,као и српске
оптанте из Мађарске и Румуније, и формирала низ насеља (35 колонија) која
су имала функцију да заштите становништвом оданим новоствореној држави
новоформирану банатску границу и измене етничку слику Баната у корист
југословенске државе, односно српског етничког корпуса. Нова насеља и колоније
оснивана су на местима некадашњих велепоседничких мајура или уз ободе
насеља насељених углавном мањинским банатским становништвом (немачким,
мађарским, румунским).
Још током процеса разграничења поједине колонистичке групе
насељаване су на простор који је био предмет граничног спора, односно
корекције граница која је извршена 1923. године. Те колонистичке групе услед
корекције граница биле су принуђене да се селе чиме је отежаван процес њихове
стабилизације на простору колонизације. Уз саму границу или у њеној дубини
основано је низ колонија војничко – ратарског карактера насељених углавном
српским ратним ветеранима – добровољцима које су биле у функцији заштите
новостворене банатске границе.
Колонисти у новоствореним насељима имали су осећање „чувара
границе„ што су посебно истицали у својим дописима централним, бановинским
и аграрним властима. Колоније на самој граници одредиле су свој развитак својом
позицијом уз границу посебно због њене отворености јер она није била одређена
природним препрекама. Српско становништво из села која су разграничењем
припала Румунији, а које се одлучило на пресељење у југословенски део Баната,
концентрисало се у насељима при југословенско – румунској граници да би било
ближе матичним селима из којих је потицало.
■■■
Ferenc Németh, Novi Sad
FRANZ LIST U BANATU
Dosadašnja istraživanja iz oblasti istorije kulture, to jest istorije muzike
potvrđuju da je Franc List (1811–1886), svetski poznat pijanista, kompozitor i muzički
pedagog dvaput gostovao na teritoriji današnjeg Banata (u Srbiji), u Ečki i Velikom
Bečkereku (Zrenjaninu), a držao je koncerte i u nekoliko mesta na teritoriji današnje
Rumunije: u Temišvaru (Timișoara), Banloku (Banloc), Aradu, Lugošu (Lugoj),
Nađsebenu (Sibiu), Koložvaru (Cluj-Napoca), i Nađenjedu (Aiud).
U ovom radu biće upravo reči o malo poznatom gostovanju Lista u Ečki i
Velikom Bečkereku. Ovaj svetski poznati virtuoz na klaviru gotovao je u Ečanskom
dvorcu mađarsko-jermenske porodice Lazar, 31. avgusta 1820. godine pred odabranom
banatskom vlastelom. Tada je predstavljen kao izuzetan talenat, „čudo od deteta”.
Njegov domaćin u Ečki bio je Lazar Agošton (1768–1833), imućni vlastelin, koji se
obogatio veletrgovinom stoke, a koji je bio jedan od značajnijih snabdevača mesom
austrijske carske vojske. U Velikom Bečkereku je pak, List u jesen 1846. godine bio gost
mađarsko-jermenskog vlastelina Lasla Karačonjija (1806–1869), u čijoj vili je svirao pred
odabranom torontalskom gospodom. Ostalo je zabeleženo i to da je tada List bio gost i
Velikobečkerečke Građanske Kasine. Njegovi nastupi su se još godinama spominjala i
prepričavala među banatskom gospodom, kao izuzetan muzički događaj.
11
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 11
5/13/2013 10:26:56 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Bože Mimica / Rijeka (Croația)
CUCERIREA DACIEI DE CĂTRE TRAIAN ŞI ROMANIZAREA
POPULAŢIEI CU REFERINȚE NUMISMATICE
După moartea lui Nerva în anul 98, Traian a devenit împărat. În primul război
împotriva dacilor care au amenințat frontiera romană a plecat în anul 101, însă, a cucerit
Dacia în al Doilea Război Dac în anii 105/106. Motivul pentru al doilea război a fost
încălcarea acordului de pace din anul 102 de către Decebal. După ocuparea capitalei
dacilor, Sarmizegetusa, Decebal s-a sinucis, iar Dacia a fost numită noua provincie romană.
A început romanizarea populației locale: localnicii au fost, în mare parte, fie
expulzaţi sau exterminaţi, iar aici s-au aşezat popoare din alte părţi romane. Se pune un
accent deosebit pe imigraţia oamenilor din provincia Dalmaţia (Salona).
Cât a fost de importantă cucerirea Daciei pentru Roma, arată faptul că Traian
a adăugat în titlul său imperial pe monede Avgustus Dacivus (domnitorul Daciei). Pe
reversul multor monede ale lui Traian este personificată Dacia. Aceasta va fi prezentat în
această lucrare.
Exemplu:
Av: Rv: IMP CAES NERVAE TRAIANO AVG GER DAC PM TR P COS VPP, bustul împăratului la dreapta.
SPQR OPTIMO PRINCIPII, S-C, Dacia aşezată într-o poziţie de durere pe scut şi arme, spre stânga.
■■■
Mihăilă Marian / Reșița
PĂSTRAREA BUNURILOR CULTURALE DIN BANAT
- O ÎNDATORIRE PERSONALĂ
Respectul faţă de patrimoniul cultural aparţinând unor civilizaţii şi popoare a
dat naştere unei norme de drept pozitiv internaţional: dreptul la restituirea unor bunuri
culturale care le-au creat. Astfel, Congresul de la Viena a impus Franţei una din primele
restituiri de anvergură de bunuri culturale care, conform afirmaţiei plenipotenţiarului
englez Castlereagh, “fuseseră respectate de către toţi cuceritorii moderni, fără excepţie, ele
fiind ca inseparabile de ţara căreia îi aparţineau”. În speţă, au fost avute în vedere, îndeosebi,
bunurile culturale spoliate de armatele napoleoniene, mai ales, din Italia şi Belgia.
Pentru a ilustra mai elocvent prevederile care fac referire la restituirea bunurilor
culturale, voi încerca prezentarea unui caz care merită să fie avut în vedere în contextul
în care bunurile la care se face referire au fost înstrăinate ca urmare a ocupaţiei străine
din zonă, ele constituind elemente esenţiale ale dezvoltării culturii poporului român din
Banat.
■■■
Laurenţiu Ovidiu Roşu/ Reșița
PAVEL JUMANCA - O MONOGRAFIE „PIERDUTĂ” A
CARANSEBEŞULUI
Comunicarea se referă la Pavel Jumanca (1886-1975) şi la informaţiile
biografice care au ajuns în patrimoniul instituţiei noastre, din cele peste 200 de caiete,
rămase de la Pavel Jumanca, 13 se păstrează în depozitele Serviciului Judeţean Caraş-
12
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 12
5/13/2013 10:26:56 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Bože Mimica / Rijeka (Hrvatska)
TRAJANOVO OSVAJANJE DACIJE I ROMANIZACIJA
STANOVNIŠTVA S NUMIZMATIČKIM OSVRTOM
Trajan je nakon smrti Nerve 98. godine postao care. U prvi rat protiv Dačana
koji su ugrožavali tadašnju rimsku granicu krenuo je 101. godine, ali je Daciju osvojio
tek u drugom dačkom ratu 105/106. godine. Povod za drugi rat bilo je Decebalovo
nepoštivanje mirovnog sporazuma iz 102. godine. Nakon zauzeća dačke prijestolnice
Sarmizegetusu Decebal je izvršio samoubojstvo, a Dacija je proglašena novom rimskom
provincijom.
Počela je romanizacija lokalnog stanovništva: starosjedioci su većinom ili
protjerani ili pobijeni, a doseljavani su narodi iz ostalih rimskih krajeva. Prikazan je
poseban osvrt na doseljenje stanovništva iz pokrajine Dalmacije (Salone).
Koliko je osvajanje Dacije bilo važno za ondašnji Rim govori i činjenica da je
Trajan dodao u svoju carsku titulu na novčićima Avgustus Dacivus (vladar Dacije). Na
reversu mnogih Trajanovih novčića nalazi se personificirana Dacija. Isti će biti prikazani
u ovom radu.
Primjer:
Av:
Rv:
IMP CAES NERVAE TRAIANO AVG GER DAC P M TR P COS V P P, poprsje
cara nadesno.
S P Q R OPTIMO PRINCIPI, S-C, Dacija u pozi žalovanja sjedi na štitu i
oružju, okrenuta nalijevo.
■■■
Mihaila Marijan / Rešica
OČUVANJE KULTURNIH DOBARA BANATA – LIČNA DUŽNOST
Iz poštovanja prema kulturnom nasleđu koje pripada nekim civilizacijama i
narodima razvila se jedna norma za pozitivno međunarodno pravo: pravo na povraćaj
nekih kulturnih dobara koje su oni stvorili. Tako je Bečki kongres nametnuo Francuskoj
jednu od prvih sveobuhvatnih povraćaja kulturnih dobara koja su, prema tvrdnji
engleskog oponumoćenika Kastlera „bila poštovana od strane svih modernih osvajača,
bez izuzetka, jer su bile nerazdvojne od zemlje kojoj su pripadale”. Posebno su uzeta u
obzir kulturna dobra koja je napolitanska vojska otela, pre svega, iz Italije i Belgije.
Da bismo elokventnije ilustrovali odredbe koje se odnose na povraćaj
kulturnih dobara, pokušaćemo da prezentujemo slučaj koji zaslužuje da bude uzet
u obzir u kontekstu u kome se pažnja usmerava na predmete otuđene usled strane
okupacije ovog područja, pošto oni čine elementarni deo kulturnog razvoja rumunskog
naroda iz Banata.
■■■
Laurenciju Ovidiu Rošu / Rešica
PAVEL ŽUMANKA – JEDNA „IZGUBLJENA“ MONOGRAFIJA
KARANSEBEŠA
Saopštenje se odnosi na Pavela Žumanku (1886-1975.) i na biografske podatke
koji su došli kao deo baštine naše institucije, od preko 200 svezaka, koje je ostavio
Pavel Žumanka, 13 se čuva u depoima Županijske službe Karaš-Severin koji pripada
Nacionalnom arhivu, obuhvatajući sećanja autora o periodu 1903-1920, dok su druge
13
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 13
5/13/2013 10:26:56 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
Severin al Arhivelor Naţionale, cuprinzând memoriile autorului despre perioada
1903-1920, celelalte sunt împrăştiate, fie la urmaşi ai autorului, fie în diferite colecţii
particulare.
În anul 2012, a fost donată Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor
Naţionale „Monografia oraşului Caransebeş”, lucrare rămasă în manuscris nepublicat.
Considerăm un caz fericit identificarea acestei lucrări, „pierdute”, care poate
intra acum în circuitul ştiinţific, informaţiile inedite putând contribui la lămurirea mai
multor probleme în domeniile: pământ, proprietate..., plugărit, administraţie, dări, căi
de comunicaţie, comerţ şi industrie sau justiţie, tratate în mod distinct de autor.
■■■
Mihai Vişan, Cristian Rudolf / Reşiţa
LEGIONARISMUL ROMÂNESC - MIT ŞI REALITATE. CAZUL
BĂNĂŢEAN
Abordarea noastră îşi propune elucidarea caracterului doctrinar şi ideologic
al Mişcării Legionare interbelice româneşti. În acest sens, doctrina şi ideologia legionară
este justificată prin câteva trăsături definitorii prin care legionarismul se delimitează
sensibil de fascism şi nazism, chiar dacă din punct de vedere politic toate trei au reprezentat
dreapta extremă europeană în deceniile 3, 4 şi 5 ale secolului XX. O altă preocupare în
abordarea noastră a fost justificarea caracterului naţionalist-creştin, aspectele mitice,
mistice şi spirituale ale acestei ideologii, precum şi a înregimentării politice şi ideologice
a celor mai reprezentative personalităţi interbelice în rândul Mişcării Legionare, atât ca
membri activi, cât şi ca simpatizanţi. Drept urmare, susţinerea ideologică şi doctrinară a
legionarismului am exemplificat-o prin cele mai importante texte prolegionare din presa
vremii, texte elaborate de vârfurile intelectualităţii româneşti interbelice: Nae Ionescu,
Nichifor Crainic, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Polihroniade, Constantin Noica…
Partea ultimă a lucrării prezintă aspecte ale legionarismului exacerbat şi elemente de
antisemitism prezente în Banat în perioada guvernării legionaro-antonesciene.
■■■
Attila Varga / Cluj-Napoca
ELITE ŞI LOJI MASONICE DIN BANATUL SÂRBESC
(A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA)
Prezenta analiză îşi propune să scoată în evidenţă, întâi de toate, care au
fost lojile masonice care au activat pe teritoriul Banatului Sârbesc în a doua jumătate a
veacului al XIX-lea şi ce rol au avut ele în sfera socială, politică şi culturală în perioada
menţionată. Ne-am mai propus să realizăm şi o radiografie, extrem de detaliată, vis-àvis de elitele masonice care s-au distins în epocă, urmărindu-se ce fel de contacte au
existat între atelierele din Banat, Banatul Sârbesc şi alte lojile aflate pe actualul teritoriu
al Ungariei. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în contextul secularizării societăţii
şi a provocărilor ridicate de modernitate, se impune şi o radicalizare a masoneriei
maghiare care, printr-o serie de membri marcanţi, începe să se implice tot mai mult în
sfera politică. Pe ce poziţii s-au plasat atelierele din Banatul Sârbesc în tot acest context
tulbure şi care a fost atitudinea elitelor masonice din acest areal faţă de toate provocările
ivite pe scena politică a Ungariei, le vom sublinia, amănunţit, în comunicarea propusă.
14
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 14
5/13/2013 10:26:56 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
raštrkane, nalaze se što kod potomaka autora, što u različitim privatnim kolekcijama.
Godine 2012, Županijskoj službi Karaš-Severin Nacionalnog arhiva donirana
je „Monografija grada Karansebeša”, rad koji je ostao kao neobjavljeni rukopis.
Smatramo da je srećnim slučajem identifikovan ovaj „izgubljeni” rad, koji
bi sada mogao da uđe u naučne krugove, a neobjavljene informacije bi mogle da
pomognu da se razjasne mnogi problemi iz sledećih oblasti: zemljište, imovina..., oranje,
administracija, porezi, načini komunikacije, trgovina i industrija ili sudstvo, koje je
autor obradio na poseban način.
■■■
Mihai Višan, Kristijan Rudolf / Rešica
RUMUNSKI LEGIONARIZAM – MIT I REALNOST. BANATSKI
SLUČAJ
Naš rad ima za cilj razjašnjenje doktrinarnog i ideološkog karaktera
rumunskog međuratnog Pokreta legionara. U tom smislu, legionarska doktrina i
ideologija su opravdavane kroz nekoliko crta koje ih definišu i kojima se legionarizam
osetno razdvaja od fašizma i nacizma, uprkos činjenici što su iz političkog ugla sve tri
predstavljale evropsku ekstremnu desnicu u trećoj, četvrtoj i petoj deceniji XX veka.
Još jedno od naših interesovanja predstavlja podvlačenje nacionalističko-hrišćanskog
karaktera, mitične, mistične i duhovne aspekte ove ideologije, kao i bavljenje političkim
i ideološkim opredeljenjem najreprezentativnijih međuratnih ličnosti koje su pripadale
Legionarskom pokretu, kako kao aktivni članovi, tako i kao simpatizeri. Kao posledica
toga, kao ideološku i doktrinarnu podršku legionarizmu dali smo primere najznačajnijih
prolegionarskih tekstova objavljenih u savremenoj štampi, tekstove koje je sastavila elita
međuratne rumunske inteligencije: Nae Jonesku, Nikifor Krainik, Mirča Eliade, Emil
Sioran, Mihail Polihroniade, Konstantin Noika… Poslednji deo rada prikazuje aspekte
naglašenog legionarizma i elemente antisemitizma prisutnih u Banatu u periodu
legionarsko-antoneskuovske vlasti.
■■■
Atila Varga / Kluž-Napoka
ELITE I MASONSKE LOŽE U SRPSKOM BANATU
(DRUGA POLOVINA XIX VEKA)
Ova analiza ima za cilj prvenstveno da naglasi koje su bile masonske lože
aktivne na prostorima srpskog Banata u drugoj polovini XIX veka i koja je bila njihova
uloga u društvenoj, političkoj i kulturnoj sferi u pomenutom periodu. Cilj nam je takođe
da sprovedemo jednu radiografiju, neobično detaljnu, u vezi masonskih elita koje su došle
do izražaja u ovom periodu, prateći kontakte koji su postojali među ložama u Banatu,
srpskom Banatu i drugim ložama koje su se nalazile na današnjoj teritoriji Mađarske. U
drugoj polovini XIX veka, u kontekstu sekularizacije društva i izazova prouzrokovanih
modernim vremenima, postaje neophodna i radikalizacija mađarske masonerije, koja
nizom markantnih članova, počinje da se sve više upliće u političke odnose. Na kojim
su se pozicijama nalazile lože u srpskom Banatu u celom tom nejasnom kontekstu i koji
je bio stav masonskih elita sa ovog areala prema svim izazovima koji su se pojavili na
političkoj sceni Ugarske, bavićemo se detaljno u ovom sapoštenju.
15
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 15
5/13/2013 10:26:56 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Livia Magina / Reșița
SIMBOLURI ALE PUTERII INSTITUŢIONALE: PECEŢILE
ORGANELOR ADMINISTRATIVE BĂNĂŢENE
(SEC. XVI-XVII)
Validarea documentelor, indiferent de epocă, are două componente
importante: semnarea de către emitent, nu întotdeauna obligatorie, şi aplicarea peceţii.
Dreptul de pecete este acordat concomitent cu dreptul de emitent de acte. Capitlurile,
ca locuri de adeverire, au deţinut în mod major acest drept, apoi, după secularizarea lor
la mijlocul secolului al XV-lea, instituţiile administrative sunt cele care beneficiază în
principal de acest drept. Instituţiile bănăţene -comitate, oraşe- deţin la rândul lor acest
drept. Astfel, banul, comitele, judele orăşenesc întăresc cu peceţile lor de oficiali sau ale
instituţilor în fruntea cărora se află, documentele emise. Pecetea, simbol al autorităţii,
concură la veridicitatea actului scris, conferindu-i în acelaşi timp, valoare probatorie.
■■■
Ligia Boldea / Reșița
FORME DE EXERCITARE A PUTERII POLITICE LA FRONTIERA
BĂNĂŢEANĂ A REGATULUI MAGHIAR
ÎN VEACUL AL XIV-LEA
Secolul al XIV-lea a adus modificări de substanţă la nivelul regatului maghiar
ca urmare a schimbului de dinastie ce a avut loc în anul 1308. Venirea Angevinilor
pe tronul Ungariei a marcat inaugurarea unei întregi mişcări de reformă în plan
social, politic, militar şi confesional, cu urmări vizibile şi asupra structurilor politicoadministrative ale Banatului medieval, în special asupra comunităţii româneşti, în
general, şi a elitelor sale în mod particular. Ne propunem o introspecţie aprofundată,
punctuală, asupra mecanismelor exercitării puterii politice în ţinutul bănăţean pentru
a releva modalităţile complexe prin care regii noii dinastii au înţeles să gestioneze
frontiera sudică a regatului, angrenată pe parcursul întregului secol în conflicte militare
de anvergură.
■■■
Cristina Feneşan / București
LITERATURA, LITERATURA POPULARĂ ÎN VILAYETUL
TIMIŞOARA
Legătura existentă între literatura şi literatura populară (cântece, naratiune
fantastică) se desprinde nu numai din cronica lui Ibrahim Naimeddin din Timişoara,
ci şi din memoriile sau romanul autobiografic al lui Osman Aga din Timişoara. În
calitatea sa de cronicar şi de culegător al creaţiei populare, Naimeddin a consemnat
cântecele (turku) rapsozilor ambulanţi (asik) Ghazi Dervis Hasan, Gevheri, anecdote,
legende şi povestiri. fantastice despre eroii de la hotarele vilayetului Timisoara. Osman
Aga, în schimb, interpret apreciat al cântecelor bosniece, a relatat cu mult talent atât
captivitatea sa cat şi peisaje, scene şi diverse ceremonii (căsătorie, înmormantare) la
care a asistat în timpul captivităţii sale în Imperiul habsburgic.
16
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 16
5/13/2013 10:26:56 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Livija Mađina / Rešica
SIMBOLI INSTITUCIONALNE VLASTI: PEČATI BANATSKIH
ADMINISTRATIVNIH ORGANA (XVI-XVII VEK)
Validnost dokumenata, bez obzira na epohu, ima dve značajne komponente:
potpis onoga koji izdaje dokument, koji nije uvek obavezan, i aplikacija pečata. Pravo
na pečat je davano istovremeno sa pravom na izdavanje akata. Kapitularije, kao mesta
overavanja, imale su ovo isključivo pravo, zatim, nakon njihove sekularizacije polovinom
XV veka, administrativne ustanove su te koje uglavnom zadržavaju to pravo. Banatske
institucije – županije, gradovi – zadržavaju i one to pravo. Tako ban, župan, gradski
knez, potvrđuju svojim pečatima zvaničnika ili ustanova na čijem se čelu nalaze, izdata
dokumenta. Pečat, simbol autoriteta, doprinosi verodostojnosti pisanog akta, dajući mu
istovremeno vrednost dokaza.
■■■
Liđija Boldea / Rešica
OBLICI IZRAZA POLITIČKE MOĆI NA BANATSKOJ GRANICI
UGARSKOG KRALJEVSTVA U XIV VEKU
XIV vek je doneo značajne promene na nivou ugarskog kraljevstva i
podrazumevao je uspostavljanje jedne opšte reforme na društvenom, političkom,
vojnom i konfesionalnom planu, sa vidnim posledicama i u odnosu na političkoadministrativne strukture srednjovekovnog Banata, pre svega na rumunsku zajednicu,
u širem smislu, i njegovih elita u užem smislu reči. Cilj nam je detaljno i precizno
prikazivanje mehanizama sprovođenja političke vlasti na banatskim prostorima kako bi
objasnili složene modalitete kojima su kraljevi iz nove dinastije pokušavali da brinu o
južnim granicama kraljevine, u kojoj su se tokom celog tog stoleća vodili vojni sukobi.
■■■
Kristina Fenešan / Bukurešt
KNJIŽEVNOST, NARODNA KNJIŽEVNOST U TEMIŠVARSKOM
VILAJETU
Postojeća veza između književnosti i narodne književnosti (pesme,
pripovedanje o fantastičnom) izdvaja se ne samo iz hronike Ibrahima Naimedina iz
Temišvara, već i iz memoara ili autobiografskog romana Osmana Age iz Temišvara. Kao
hroničar i skupljač narodnih umotvorina, Naimedin je zabeležio pesme (turku) putujućih
pesnika (asik) Gazi Derviš Hasana, Gevherija, anegdote, legende i priče sa fantastičnim
elementima o herojima sa granica Temišvarskog vilajeta. Osman Aga, poznati
interpretator bosanskih pesama je, s druge strane, izvestio sa mnogo talenta kako
njihovu privlačnost tako i pejzaže, scene i različite ceremonije (venčanja, sahrane) na
kojima je prisustvovao tokom svog zatočeništva u Habzburškom carstvu.
17
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 17
5/13/2013 10:26:56 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Miodrag Milin, Liubiţa Raichici / Reșița
VOLUNTARI SÂRBI PE FRONTUL ROMÂNESC DIN TOAMNA
ANULUI 1916
Comunicarea relatează despre participarea voluntarilor sârbi, din cuprinsul
Diviziei I de voluntari, în sângeroasele bătălii din toamna anului 1916, în Dobrogea.
Alături de armata română şi armata rusă corpul voluntarilor sârbi (aproape 20000 de
soldaţi) mare parte dintre ei fiind bănăţeni, au dat dovadă de un excepţional spirit de
sacrificiu în lupta pentru împlinirea idealului naţional, înscriind pagini inegalabile de
glorie ostăşească în lupta comună, pentru unitate şi edificarea noilor state naţionale.
Pentru împlinirea acestui ideal, voluntarii sârbi şi-au depus o masivă jertfă umană,
sacrificându-şi vieţile pe altarul patriei peste 8500 de ostaşi. Memoria lor este cinstită
cu pioşenie de impresionantul Monument de la Medgidia, ce a fost inaugurat în anul
1926 prin gestul comun al Majestăţilor lor regale Ferdinand al României şi Alexandru
al Iugoslaviei. Comunicarea aduce detalii despre campanie, sacrificiu şi înalte decorări,
a peste 800 de eroi voluntari, în baza informaţiilor păstrate în arhivele de la Bucureşti şi
Belgrad.
■■■
Costin Feneşan / București
DOMINIC TELEKI DE SIC, CĂLĂTOR PRIN BANAT (1794)
Descinzand dintr-o familie a marii nobilimi ardelene, cu rosturi însemnate în
birocraţia înalta a Imperiului habsburgic - tatăl său, contele Samuil Teleki, deţinand chiar
funcţia de cancelar aulic transilvanean - lui Dominic Teleki îi era predestinată o carieră
stralucită atât datorită originii sale cât şi a insusirilor sale intelectuale alese. Numai că,
o sănătate deosebit de precară l-a silit pe tânărul vlăstar (născut in 1773 la Dumbrăveni,
lânga Târgu Mureţ) al ilustrei familii aristocratice să-şi abandoneze cariera publică
tocmai începută. În compensaţie, Dominic Teleki s-a aplecat spre studiul economiei şi
al ştiinţelor naturii, întreprinzând mai multe călătorii prin diferite regiuni ale monarhiei
habsburgice (Slovacia, Transilvania, Croaţia, Litoralul adriatic). În luna mai 1794 el
a vizitat Banatul, în mod deosebit partea de la câmpie (comitatul Torontal şi o parte
din comitatul Timiş) şi metropola Timişoara. Din memoriile de călătorie redactate cu
acest prilej (publicate în 1797, în limba maghiara, împreuna cu relatări de călătorie din
alte parţi al Imperiului bicefal), ne reţin atenţia în mod deosebit observaţiile de natură
economică şi socială, deopotriva cu descrierea mediului geografic prin care a trecut. În
schimb poate fi constatată cu uşurinţa prezenţa unor opinii discutabile de ordin istoric
şi etnic, datorate fară îndoiala originii şi mediului în care a trait şi s-a format Dominic
Teleki.
■■■
Drago Njegovan / Novi Sad
ACTIVITATEA COMISIEI DELEGAŢIONALE PENTRU
DELIMITAREA MITROPOLIILOR DIN SREMSKI KARLOVCI ŞI
SIBIU
Lucrarea explică contextul separării mitropoliilor din Sremski Karlovci şi
Sibiu în anii 60 ai secolului al XIX-lea, pe baza căruia a fost realizată şi împărţirea averii şi
proprietăţii bisericeşti între sârbii şi românii ortodocşi în localităţile cu populaţie mixtă
din Banat. Se prezintă şi Raportul original al Consiliului adunării pentru comunele
mixte, alcătuit în anul 1870. Documentul este păstrat în arhivele Academiei Sârbe de
Ştiinţe şi Arte de la Sremski Karlovci cu marca de înregistrare MPA, 310. Acest raport
arată că împărţirea proprietăţii nu era simplă. În unele cazuri, acesta a fost transformată
în litigii care trebuiau rezolvate în instanţele de stat. Aceste litigii au durat mai multe
decenii.
18
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 18
5/13/2013 10:26:56 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Miodrag Milin,Ljubica Rajkić / Rešica
SRPSKI DOBROVOLJCI NA RUMUNSKOM FRONTU
U JESEN 1916.
Rad izveštava o učešću srpskih dobrovoljaca, iz Prve dobrovoljačke divizije, u
krvavim borbama u jesen 1916, u Dobrudži. Zajedno sa rumunskom i ruskom vojskom,
srpski korpus dobrovoljaca (oko 20 000 vojnika), od kojih su mnogi bili banaćani,
pokazao je izuzetan duh požrtvovanja u borbi za ispunjenje nacionalnog ideala i time
ispisao neprevaziđene stranice ratničke slave u zajedničkoj borbi za jedinstvo i stvaranje
novih nacionalnih država. Za ostvarivanje ovog ideala, srpski dobrovoljci su dali
ogromne ljudske žrtve, pri čemu je preko 8500 vojnika žrtvovalo svoje živote na oltaru
domovine. Sećanje na njih je ovekovečeno impresivnim spomenikom u Medžidiji, koji
je inaugurisan 1926. kroz zajednički gest Njihovih Kraljevskih Veličanstva Ferdinanda
od Rumunije i Aleksandra od Jugoslavije. Izlaganje donosi detalje o kampanji, žrtvama i
visokim odlikovanjima više od 800 dobrovoljaca junaka, na osnovu informacija koje se
čuvaju u arhivima u Bukureštu i Beogradu.
■■■
Kostin Fenešan / Bukurešt
DOMINIK TELEKI DE SIK, PUTNIK KROZ BANAT (1794)
Kao potomak porodice erdeljskih plemića, sa značajnim položajem u
visokoj birokratiji Habsburške imperije - njegov otac, grof Samuel Teleki je obavljao
poslove erdeljskog dvorskog kancelara - Dominiku Telekiju je bila predodređena sjajna
karijera kako zbog svog porekla tako i zbog njegovih posebnih intelektualnih osobina.
Međutim, njegovo veoma loše zdravstveno stanje je primoralo mladog izdanka iz slavne
aristokratske porodice (rođenog 1773. u mestu Dumbraveni, pored Trgu Mureša) da
napusti tek započetu karijeru u javnom životu.
Da bi to nadoknadio, Dominik Teleki okrenuo se studijama ekonomije i
prirodnih nauka i krenuo na više putovanja kroz različite oblasti Habzburške monarhije
(Slovačka, Transilvanija, Hrvatska, Jadransko priobalje). Meseca maja 1794. posetio je
Banat, posebno ravničarski deo (Torontalni komitat i deo Timiškog komitata) i glavni
grad Temišvar. Iz putopisa koje je tom priliko napisao (a koji je objavljen 1797, na
mađarskom jeziku, zajedno sa putopisima iz drugih delova Dvojnog carstva), posebnu
pažnju su privukli delovi koji se odnose na privredu i društvo, ali i opis geografske
sredine kroz koju je prošao. S druge strane, možemo sa lakoćom konstatovati prisustvo
nekih diskutabilnih mišljenja istorijske i etničke prirode, koja su bez sumnje nastala kao
posledica porekla i sredine u kojoj se Dominik Teleki formirao i živeo.
■■■
Драго Његован / Нови Сад
РАД ДЕЛЕГАЦИОНЕ КОМИСИЈЕ ЗА РАЗГРАНИЧЕЊЕ
КАРЛОВАЧКЕ И СИБИЊСКЕ МИТРОПОЛИЈЕ
У прилогу се објашњава контекст раздвајања Карловачке и Сибињске
митрополије шездесетих година 19. века, на основу ког је вршено и дељење
црквених имања и имовине између православних Срба и православних Румуна
у национално мешовитм местима у Банату. Доноси се и оригинални Извештај
саборског одбора за помешане општине, настао 1870. године. Документ се чува
у Архиву САНУ у Сремским Карловцима, а сигниран је као МПА, 310. Овај
извештај показује да подела имовине није била једноставна. У неким случајевима
она се претворила у судске спорове, које су решавали државни судови. Ти спорови
су се водили и више деценија.
19
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 19
5/13/2013 10:26:57 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Bogdan Šekarić / Novi Sad
COLECŢIE DE FOTOGRAFII DIN MUZEULUI VOIVODINEI,
REALIZATE DE DR. RADIVOJ SIMANOVIĆ, DREPT SURSĂ
PENTRU CERCETAREA CULTURII CARAŞOVENE-CÂRŞOVENE
Caraşovenii sunt o comunitate etnică relativ mică, care astăzi trăieşte în
câteva localităţi aşezate pe malul râului Caraş, în sud-vestul Banatului românesc. În
literatura mai veche s-a folosit denumirea cârşoveni, timp ce în textele contemporane
mai des întâlnim denumirea de caraşoveni, chiar şi dacă s-au folosit şi alte denumiri
pentru apartenenţii acestui izolat etnic. În trecut, regiunea între Reşiţa la nord şi Anina
la sud a numărat mai multe localităţi cu această populaţie, însă în aceste ţinuturi
neslave, populate preponderent de români şi germani, datorită procesului intens de
aculturaţie, numărul localităţilor în care s-a păstrat identitatea etnică a caraşovenilor
a scăzut la şapte. La sfârşitul secolului al XX-lea, cunoaştem următoarele localităţi
caraşovene: Lupac, Clocotici, Rafnic, Vodnic, Caraşova, Nermed şi Iabalcea. Faptul
că aceste localităţi sunt grupate şi relativ închise a contribuit la păstrarea conştiinţei
etnice a apartenenţilor acestui izolat etnic de origină slavă, precum şi la păstrarea limbii
caracteristice, a obiceiurilor şi credinţei, dar şi la păstrarea arhitecturii populare şi
portului autentic. Specificul culturii tradiţionale a acestei comunităţi etnice, considerată
de J. Erdeljanović drept cel mai vechi strat slav în Banat, în decursul secolului XX a trezit
mare interes în rândul cercetătorilor ştiinţifici, care au adunat un material bogat despre
cultura Caraşoveană. În campania de cercetare şi documentare ştiinţifică privind portul
popular al caraşovenilor s-au ataşat şi specialiştii Muzeului Voivodinei, în frunte cu dr.
Mirjana Maluckov, care a efectuat cercetările în localităţile Caraşova, Vodnic, Clocotici
şi Lupac, în perioada de sărbătoare religioasă Sfânta Maria Mare (Adorimirea Maicii
Domnului - 15 august), în câteva campanii din anii 1995, 1996 şi 1997. Cu drept scop
de a contribui la cercetările etnologice pe tema culturii caraşovene, Muzeul Voivodinei
a organizat în ziua de 20 noiembrie 1997, o sesiune ştiinţifică despre Caraşoveni. Pe lângă
cele amintite, mulţumind etnologului Miljan Radin junior, Muzeul Voivodinei dispune
portul popular caraşovean de femeie din Caraşova (nr. inv. 11252-11259).
Sursa vizuală indispensabilă pentru studierea culturii tradiţionale a
caraşovenilor reprezintă şi colecţia de fotografii a lui dr. Radivoj Simanović, păstrată
în Muzeul Voivodinei. Colecţia cuprinde mai multe albume, printre care şi OravicaMarilla, Stajelak-Anina, Krasova-Resica 9/VII - 12/VII 1908. Albumul aduce 44 de
fotografii, format 14x12,5cm, care reprezintă un adevărat foto-reportaj despre călătoria
lui dr. Simanović de la Oraviţa până la Reşiţa. Majoritatea fotografiilor reprezintă arealul
caraşovean, localităţi, case tradiţionale, portul popular şi îndeletnicirile cotidiene ale
caraşovenilor. O astfel de alegere a subiectului sugerează scopul organizării acestei
expediţii care, iată, a contribuit la crearea acestor documente vizuale despre viaţa
şi cultura acestei mici comunităţi etnice din Banatul românesc. În mod deosebit,
Simanović a fost interesat de vestimentaţia tradiţională a caraşovenilor, ce se dovedeşte
prin numeroasele fotografii de grup şi portrete ale caraşovenilor, în care vedem: copii,
băieţi, fete, bărbaţi adulţi şi femei îmbrăcate în portul de sărbătoare, ce argumentează
intenţia autorului de a imortaliza bogăţia şi diversitatea vestimentaţiei la Caraşoveni.
20
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 20
5/13/2013 10:26:57 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Bogdan Šekarić / Novi Sad
ЗБИРКА ФОТОГРАФИЈА ДР РАДИВОЈА СИМОНОВИЋА
У МУЗЕЈУ ВОЈВОДИНЕ КАО ИЗВОР ЗА ИСТРАЖИВАЊЕ
КУЛТУРЕ КАРАШЕВАЦА-КРАШОВАНА
Карашевци су мала етничка заједница која данас живе у више насеља
размештених у сливу реке Караша у југозападном делу румунског Баната. У
старијој литератури, за припаднике овог етничког изолата успостављен је назив
Крашовани, док је у новијим текстовима чешћи назив Карашевци али је било
и других варијанти имена: Карашани, Карашевци, Крашовани. Иако је раније
подручје између Решице на северу и Ањине на југу чинило више села Карашеваца
она су у несловенском, већином румунском и германском окружењу сведена,
због интезивног процеса акултурације, на седам насеља која су до данас сачувала
крашовански етнички идентитет. Крајем 20. века карашеванским се сматрају
насеља: Лупик, Клокотић, Равник, Водник, Карашево, Неремет и Јабланча.
Груписаност и извесна затвореност, нарочито у прошлости допринели су да овај
словенски етнички изолат сачува своју етничку свест, карактеристичан језик,
обичаје и веровања, тип насеља и народне ношње. Особеност традиционалне
културе ове мале етничке заједнице, коју Ј. Ердељановић сматра најстаријим
словенским слојем у Банату, побудило је током 20. века интересовање бројних
научних радника који су сакупили драгоцену грађу о животу и култури
Карашеваца. У сакупљању грађе о народној ношњи Карашевки укључио се и
Музеј Војводине чији стучњаци су на челу са др Мирјаном Малуцков спровели
истраживње у местима: Карашева, Водник, Клокотић и Лупик током празника
Госпе Велике( Велика Света Марија,15. август) 1995,1996 и 1997. године. Као
допринос етнолошком истраживању културе Карашеваца у Музеју Војводине је
20. новембра 1997. године одржан Научни скуп о Краованима. Поред наведених
активности Музеј Војводине је захваљујући етнологу Миља Радан млађем, набавио
комплет женске крашованске ношње из Карашева ( инв.бр. 11252-11259).
Неизоставан визуелни извор за изучавање традиционалне културе
Карашеваца представља и збирка фотографија др Радивоја Симоновића која
се чува у Музеју Војводине. У оквиру ове збирке налази се и албум: ОravicaMarilla, Stajelak-Anina, Krasova-Resica 9.⁄VII −12.⁄VII, 1908. Албум чини опус од44
фотографије формата 14 x 12,5 cm који је у виду својеврсне фоторепортаже сведочи
о путу др Симоновића од Оравице до Решица. Највећи број фотографија из овог
албума чине снимци крашованских предела, насеља, традиционалних кућа,
народне ношње и начина привређивања Карашеваца. Овакав одабир мотива
упућује и на основни разлог организовања ове својеврсне експедиције која је
за циљ имала да створи визуелну документацију о животу и култури ове мале
етничке заједнице у румунском делу Баната. Посебно инетресовање Симоновића
је показао за традиционалан начун одевања Карашеваца. О томе сведоче групне
фотографије и портрети Карашеваца на којима су снимљена: деца, девојке,
младићи, одрасли мушкарци и жене обучени у свечане народне ношње, што
говори у прилог намери аутора да забележи сво богатство и разноликост одевања
код Карашеваца.
21
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 21
5/13/2013 10:26:57 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
SECŢIUNEA A II-A
Moderatori:
ISTORIE ŞI SPIRITUALITATE
■■■
Nicolae Bocșan
Ionela Mengher
■■■
Nichifor Tănase / Reşiţa
INSPIRAŢIE ŞI INCULTURAŢIE ÎN TRADIŢIA PICTURII
ICOANELOR PE STICLĂ DIN BANAT
Descendenţi ai pictorilor de la Nicula împreună cu icoane din această
regiune transilvăneană, precum şi modelul „Hinterglassbilder” din Sandl (Austria),
au circulat într-un număr mare în Banat, ce a aparţinut până în 1918, împreună cu
Transilvania, aceluiaşi Imperiu Habsburgic. Mari grupuri de imigranţi veniţi din
Boemia şi Moravia s-au stabilit în jurul anului 1820 în localităţile Bacova şi Daroya
(lângă Buziaş) şi între 1830-1840 în Gărâna şi Brebu Nou. Influenţa sârbă apare în
redarea costumelor. Execuţia feţei diferă ca manieră de cea a icoanelor realizate de
către pictorii transilvăneni, începând cu schema coloritică până la semicercul din iris.
Istoricul Ştefan Meteş reuşeşte să identifice numai un pictor de icoane pe sticlă activ
în Zorlenţu Mare, în ultima jumătate a secolului al 19-lea, Gheorghe Popescu care a
murit în 1849. Studiul meu doreşte să parcurgă mai multe etape, plecând de la originea,
teologia şi spiritualitatea icoanei, trecând prin tradiţia icoanelor pe sticlă de la Nicula,
mic studiu al influenţelor bizantine şi catolice în expresivitatea iconografiei pe sticlă,
ajungând la zona Banatului, unde pe lângă un scurt istoric al dezvoltării acestei tradiţii,
voi insista pe renaşterea actuală a fenomenului picturii pe sticlă.
■■■
Vlad Popovici / Cluj-Napoca
PROCESUL ELECTORAL ÎN BANAT (1861-1918).
STATISTICĂ. EVOLUŢII. PROSOPOGRAFIE
Lucrarea urmăreşte să ofere o perspectivă generală asupra evoluţiei procesului
electoral în Banat, între 1861-1918, analizând evoluţia statistică a rezultatelor şi
componenţa corpului deputaţilor trimişi în Parlamentul Ungariei de această regiune.
Datorită structurii etno-confesionale mozaicate şi a situaţiei economice a alegătorilor,
teritoriul dintre Dunăre, Tisa şi Mureş a devenit, treptat, o bază importantă de recrutare
şi implementare pentru deputaţii partidelor guvernamentale maghiare. Aşa se explică
faptul că o treime dintre prim-miniştrii Ungariei, alături de alţi membri ai guvernelor,
au intrat în parlament pe listele colegiilor din Banat. Aceste realităţi, coroborate cu
puternicele manifestări electorale naţionaliste de la începutul secolului XX, fac din
regiunea studiată un excelent studiu de caz privind practicile electorale în Ungaria
epocii moderne.
22
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 22
5/13/2013 10:26:57 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
DRUGA SEKCIJA
Moderatori:
ISTORIJA I DUHOVNOST
■■■
Nikolae Bokšan
Jonela Menger
■■■
Nikifor Tanase / Rešica
INSPIRACIJA I INKULTURACIJA U TRADICIJI OSLIKAVANJA
STAKLENIH IKONA U BANATU
Potomci slikara iz Nikule zajedno sa ikonama iz ove transilvanske oblasti, kao
i model „Hinterglassbilder” iz Sandla (Austrija), circulisale su u velikom broju u Banatu,
koji je do 1918, zajedno sa Transilvanijom, pripadao Habzburškom carstvu. Velike
grupe imigranata koji su došli iz Bohemije i Moravije nastanili su se oko 1820. godine
u mestima u Bakovi i Daroji (pored Buziaša) i između 1830. i 1840. u mestima Garana
i Brebu Nou. Srpski uticaj se pojavljuje u prikazivanju nošnji. Oslikavanje lica razlikuje
se od onog na ikonama koju su oslikali transilvanski slikari, počevši od višebojne šeme
do polukruga iz dužice. Istoričar Štefan Meteš uspeva da identifikuje samo jednog
slikara koji je slikao ikone na staklu koji je bio aktivan u mestu Zorlencu Mare, u drugoj
polovini XIX veka, Georgea Popeskua koji je preminuo 1849. Ova studija namerava da
prođe kroz više etapa, počevši od porekla, teologije i spiritualnosti ikone, zatim kroz
tradiciju ikona na staklu iz Nikule, male studije o vizantijskim i katoličkim uticajima
na ekspresivnost ikonografije na staklu, sve do područja Banata, gde se pored kratkog
istorijata razvoja ove tradicije, insistira na aktuelnom preporodu fenomena slikanja po
staklu.
■■■
Vlad Popović / Kluž-Napoka
IZBORNI PROCES U BANATU (1861-1918).
STATISTIKA. EVOLUCIJE. PROSOPOGRAFIJA
Rad ima za cilj da ponudi opšti prikaz evolucije izbornog procesa u Banatu,
u periodu 1861-1918, kroz analizu statističke evolucije rezultata i kroz sastav korpusa
deputata koji su predstavljali ovu oblast u Ugarskom Saboru. Zahvaljujući šarolikoj etnokonfesionalnoj strukturi, ekonomskom položaju glasača, teritorija između Dunava,
Tise i Moriša je postepeno postajala značajna osnova za regrutovanje i implementaciju
poslanika mađarskih provladinih stranaka. Tako se objašnjava činjenica da je trećina
premijera Ugarske, pored drugih članova vlade, ušla u parlament na zajedničkim listama iz Banata. Ova činjenica, podržana jakim nacionalističkim predizbornim manifestacijama sa početka XX veka, čini od posmatrane regije jednu odličnu studiju slučaja o
predizbornim dešavanjima u Ugarskoj modernog doba.
23
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 23
5/13/2013 10:26:57 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Oana Habor / Cluj-Napoca
STUDENŢI ROMÂNI DIN BANAT, ABSOLVENŢI AI
FACULTĂŢILOR DE MEDICINĂ DIN MONARHIA AUSTROUNGARĂ (1867-1918)
Diferenţa în ceea ce priveşte progresul cultural între răsăritul şi centrul Europei a determinat tot mai mulţi studenţi să-şi îndrepte privirile spre Occident. O parte
dintre aceşti tineri, originari din Banat, şi-au croit o carieră de succes în arta medicală
după absolvirea studiilor. Figurile lor, unele în mai mică măsură cunoscute, merită să
fie creionate, cu atât mai mult cu cât au exista nume ce şi-au câştigat un merituos loc în
paginile referitoare la istoria medicinei, dar şi în cele legate de formarea elitei intelectuale româneşti din a două jumătate a veacului al XIX-lea şi începutul celui următor.
■■■
Mihaela Martin / Reşiţa
SIMBOLISTICA RELIGIOASĂ ÎNTRE ANTICHITATE ŞI
MODERNISM
Acest articol îşi propune nu doar un simplu demers descriptiv ci o abordare
comparativă, într-o viziune integratoare, a unor simboluri religioase antice prezente în
Banatul de Munte, sublinind rolul acestora în practica vieţii spirituale.
Plecând de la premisa că tot ceea ce ţine de lumea spirituală diferă de lumea
materială a fost întotdeauna dificilă exprimarea şi redarea divinului în sistemul vieţii
sociale. Greutatea consta nu în a simţi acea lume sacră ci a o arăta, a o descrie celorlalţi.
Acest lucru a fost posibil însă prin intermediul simbolurilor, elementele spirituale
fiind „reprezentate” în simboluri materiale prin care cele „nevăzute” puteu fi mai uşor
transmise şi înţelese. Fiind purtător de memorie colectivă ancestrală, simbolul a permis
omului, de-a lungul istoriei, să se orienteze în labirintul marilor întrebări ale vieţii în
căutare de repere spirituale.
■■■
Adrian Magina / Reșița
INVENTARUL BUNURILOR REŞEDINŢEI EPISCOPALE
CATOLICE DIN TIMIŞOARA ÎN ANUL 1800
La începutul secolului al XVIII episcopia romano-catolică de Cenad Timişoara a fost restaurată din iniţiativa curţii vieneze, după ce aproape 200 de ani episcopii
au rezidat în afara diecezei. Unul dintre cei mai importanţi episcopi, de la începutul
secolului al XIX-lea a fost Ladislau Kőszeghy de Remete, care a păstorit dieceza între
1800 şi 1828. Printre marile sale realizări se numără şi consacrarea catedralei catolice
din centrul Timişoarei. În anul 1800, la ocuparea funcţiei, a fost realizat un inventar
al bunurilor din reşedinţa episcopală, păstrat în Arhiva Naţională maghiară şi nepublicat până în prezent. Cu această ocazie sunt inventariate mobilierul, hainele, vesela
sau biblioteca fiind aduse în prim plan fragmente din viaţa privată a înalţilor demnitari
bisericeşti bănăţeni.
24
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 24
5/13/2013 10:26:57 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Oana Habor / Kluž-Napoka
RUMUNSKI STUDENTI IZ BANATA, APSOLVENTI
MEDICINSKIH FAKULTETA U AUSTRO-UGARSKOJ
MONARHIJI (1867-1918.)
Razlika u pogledu kulturnog napretka između istočne i centralne Evrope
dovelo je do toga da sve više i više studenata usmeri pogled ka Zapadu. Neki od ovih
mladih ljudi, rođenih u Banatu, posle sticanja diplome, ostvarili su uspešne karijere u
medicini. Njihove ličnosti, neke od njih nama manje poznate, vredne su zapisivanja,
samim tim što su neka imena obezbedila dostojno mesto na stranicama koje se
odnose na istoriju medicine, ali i na onim stranicama vezanih za stvaranje rumunske
intelektualne elite u drugoj polovini 19. i početkom 20. veka.
■■■
Mihaela Martin / Rešica
RELIGIJSKI SIMBOLI IZMEĐU ANTIKE I MODERNIZMA
Ovaj rad ima za cilj ne samo jednostavan opisni pokušaj, već i poredbeni
pristup, u jednoj integrativnoj viziji, nekih drevnih religijskih simbola koji su prisutni u
Planinskom Banatu, naglašavajući njihovu ulogu u praktičnoj sferi duhovnog života.
Polazeći od pretpostavke da je sve ono što je vezano za duhovni život
različito od onog iz materijalnog sveta, izražavanje i prikazivanje božanstvenog u
sistemu društvenog života je uvek bilo teško. Teškoća se ne javlja u pokušaju da se
oseti taj božanski svet, nego i da se prikaže, da se opiše drugima. Ovo je, međutim, bilo
moguće posredstvom simbola, pri čemu su duhovni elementi „prikazani” materijalnim
simbolima kroz koje se „neviđeno” moglo lakše preneti i razumeti. Kao nosilac
kolektivnog sećanja predaka, simbol je, tokom istorije, dozvolio čoveku da se orijentiše
u lavirintu velikih životnih pitanja u potrazi za duhovnim putokazima.
■■■
Adrian Mađina / Rešica
INVENTAR DOBARA KATOLIČKOG EPISKOPALNOG SEDIŠTA
U TEMIŠVARU 1800. GODINE
Na početku XVIII veka Čanadsko-Temišvarska rimokatolička biskupija
obnovljena je na inicijativu Bečkog dvora, nakon što su biskupi skoro 200 godina
stanovali van dijeceze. Jedan od najpoznatijih biskupa s početka XIX veka bio je
Ladislav Kosegi od Remete, koji je bogoslužio od 1800. do 1828. Među svojim velikim
dostignućima nalazi se i osvećenje katoličke katedrale iz centra Temišvara. Godine 1800,
kada je došao na tu funkciju, obavljen je inventar dobara iz biskupske rezidencije, koji
se čuva u Mađarskom nacionalnom arhivu i koji je do danas neobjavljen. Tom prilikom
popisani su nameštaj, odeća, posuđe odnosno biblioteka, pri čemu su dovedeni u prvi
plan fragmenti iz privatnog života visokih banatskih crkvenih dostojanstvenika.
25
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 25
5/13/2013 10:26:57 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Lucian Turcu / Cluj-Napoca
REORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A
BISERICII GRECO-CATOLICE ROMÂNEŞTI ÎN PERIOADA
INTERBELICĂ. CAZUL EPISCOPIEI DE LUGOJ
Aflându-se în situaţia inedită de a funcţiona pentru prima dată de la crearea
sa în cadrele unui stat român, Biserica greco-catolică s-a văzut nevoită să se supună în
perioada interbelică unui anevios proces de adaptare la ambientul cultural, politic şi social
al ţării de adopţie. Una din marile provocări pe care Biserica unită a resimţit-o imediat
după 1918 a fost cea legată de nevoia redesenării geografiei confesionale în concordanţă
cu limitale frontaliere ale Regatului României. Prezentul studiu îşi propune să prezinte
proiectele care au circulat în interiorul Bisericii greco-catolice pe durata deceniului
trei a secolului XX cu referire la redimensionarea spaţiului confesional, valenţele
lor prozelitiste sau cele care mizau pe dinamizarea vieţii religioase a credincioşilor,
strategiile care au stat la baza echilibrării reţelei instituţionale şi rezultatele la care s-a
ajuns, consfinţite prin bula papală „Sollemni Conventione” din vara anului 1930.
■■■
Ovidiu Emil Iudean / Cluj-Napoca
ÎNTRE SENTIMENT NAŢIONAL ŞI PRAGMATISM POLITIC:
DEPUTATUL PARLAMENTAR CONSTANTIN BURDIA
În contextul politic din Ungaria începutului de secol XX, importanţi lideri
ai românilor din Transleithania au optat pentru o atitudine favorabilă colaborării
cu guvernele de la Budapesta. În rândul oamenilor politici români cu viziuni
proguvernamentale s-au remarcat membri ai inteligenţei din diverse domenii, de la
avocaţi, profesori, funcţionari administrativi până la înalţi ierarhi bisericeşti.
O astfel de personalitate a fost şi Constantin Burdia, deputat în Parlamentul de
la Budapesta între 1906-1915, a cărui activitate politică merită a fi analizată îndeaproape.
Având în vedere complexitatea parcursului său profesional şi politic vom încerca să
realizăm o prezentare amănunţită, sistematică şi obiectivă a subiectului propus.
■■■
Ionela Moscovici / Cluj-Napoca
REVUE HEBDOMADAIRE (RE)DESCOPERĂ BANATUL ÎN
CURSUL ANULUI 1915
Publicaţia franceză Revue hebdomadaire se va angaja în anul 1915 într-o
misiune de promovare a intereselor politice şi diplomatice ale României cu precădere,
dar şi ale Serbiei, asumându-şi o descriere a realităţilor mai ales din perspectiva
chestiunilor teritoriale. Este găzduită în paginile prestigioasei reviste dezbaterea în
privinţa Banatului, oferindu-se o pluralitate de viziuni asupra acestei revendicări şi
spaţiu editorial cu titlu documentar, atât pentru poziţia României, cât şi pentru cea a
guvernului de la Belgrad. Argumentele părţilor în privinţa Banatului nu sunt numai
diferite, ci adverse, principala polemică construindu-se în jurul părţii occidentale a
provinciei.
26
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 26
5/13/2013 10:26:57 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Lučijan Turku / Kluž-Napoka
ADMINISTRATIVNO-TERITORIJALNA REORGANIZACIJA
RUMUNSKE GRČKOKATOLIČKE CRKVE U MEĐURATNOM
PERIODU. SLUČAJ BISKUPIJE IZ LUGOŽA
Pošto se našla u specifičnom položaju da po prvi put od osnivanja deluje
u okvirima jedne rumunske države, Grčkokatolička crkva je bila primorana da se u
međuratnom periodu podvrgne jednom teškom procesu prilagođavanja kulturnom,
političkom i društvenom ambijentu adoptivne države. Jedan od velikih izazova koji je
unijatska crkva morala da prihvati odmah nakon 1918. bio je vezan za potrebu ponovnog
trasiranja konfesionalne geografije u skladu sa granicama Kraljevine Rumunije. Ovaj rad
ima za cilj da prikaže projekte koji su bili prisutni unutar Grčkokatoličke crkve tokom
treće i četvrte decenije XX veka odnoseći se na redimenzioniranje konfesionalnog
prostora, njihova prozelitistička merila ili ona koja su se odnosila na dinamizaciju
konfesionalnog života vernika, strategije koje su se nalazile u osnovi uravnotežavanja
institucionalne mreže i rezultata do kojh je došla, potvrđenih papskom bulom „Sollemni
Conventione” od leta 1930.
■■■
Ovidiu Emil Judean / Kluž-Napoka
IZMEĐU NACIONALNOG OSEĆAJA I POLITIČKOG
PRAGMATIZMA: PARLAMENTARNI POSLANIK KONSTANTIN
BURDEA
U političkom kontekstu Ugarske sa početka XX veka, značajni lideri
Rumuna iz Transilvanije opredelili su se za pozitivan stav prema saradnji sa vlastima
iz Budimpešte. Među rumunskim političarima sa provladinom vizijom izdvojili su se
članovi inteligencije iz različitih oblasti, od advokata, profesora, službenika u upravnim
organima pa sve do visokih crkvenih jerarha.
Jedna takva ličnost bio je i Konstantin Burdea, poslanik u Parlamentu u
Budimpešti između 1906. i 1915, čija politička aktivnost zaslužuje da bude pažljivo
ispitana. Imajući u vidu složenost njegovog profesionalnog i političkog života,
pokušaćemo da ostvarimo jedno temeljno, sistematično i objektivno predstavljanje
predmeta našeg izlaganja.
■■■
Jonela Mosković / Kluž-Napoka
REVUE HEBDOMADAIRE (PONOVO) OTKRIVA BANAT
U TOKU 1915. GODINE
Francuska publikacija Revue hebdomadaire će se 1915. godine angažovati na
misiji promovisanja političkih i diplomatskih interesa, pre svega Rumunije, ali i Srbije,
pod pretpostavkom opisa odnosa pre svega iz ugla teritorijalnih pitanja. Na stranicama
prestižnog časopisa prisutna je i rasprava o Banatu, koja nam pruža niz vizija o ovim
zahtevima i dovoljno prostora dokumentarnog naslova, kako za položaj Rumunije, tako
i za onaj vlade u Beogradu. Argumenti strana zainteresovanih za Banat ne samo da su
različiti, nego i suprotstavljeni, a glavna polemika se vodila oko zapadnih delova ove
teritorije.
27
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 27
5/13/2013 10:26:57 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Florin Dobrei / Reşiţa
BISERICI „BĂNĂŢENE” DIN HUNEDOARA – BISERICI
„HUNEDORENE” DIN BANAT
Demersul de faţă îşi propune să prezinte trecutul lăcaşurilor de cult ale cinci
obşti săteşti din zona „frontalieră” a Banatului cu Ardealul; unele se află în uz liturgic,
altele, răpuse de vitregiile vremurilor, ne sunt cunoscute doar din semnalări cartografice
şi din vechi descrieri. În cazul fiecăreia s-au evidenţiat caracteristicile arhitecturalpicturale, bogăţia fondului patrimonial de odinioară (cărţi de cult şi icoane), precum
şi numele păstorilor acestora care, veacuri de-a rândul, au înălţat, din sfintele lor altare,
rugi fierbinţi spre Bunul Dumnezeu. Este vorba de bisericile din Băuţar (Băuţaru de
Jos şi Băuţaru de Sus) şi Bucova (la origine sate hunedorene, trecute, în anul 1950, în
componenţa actualului judeţ Caraş-Severin), respectiv de lăcaşurile de cult din Pojoga şi
Sălciva (sate bănăţene, intrate la mijlocul secolului al XX-lea, în sens invers, în structura
administrativ-teritorială a judeţului Hunedoara). În acelaşi context vor fi amintite şi cele
câteva translaţiile de edificii ecleziastice dinspre spaţiul bănăţean spre cel hunedorean şi
viceversa, cunoscute, mai cu seamă, pe filiera tradiţiei.
■■■
Dorel Cherciu / Giroc
SINESIUS BISTREANU, IMPACT AUTOBIOGRAFIC
Sinesius Bistreanu a fost un preot hirotonit de Episcopul Ioan Popasu şi a trăit
88 de ani, păstorind trei parohii: Giurgiova, Var şi Nădrag. În anul 1944 la cerere, scrie
o autobiografie care însumează 26 de pagini, foarte interesantă deoarece s-a impus în
epocă ca un preot emancipat, militând pentru dezideratul politic de unire al românilor.
În cuprinsul ei aflăm multe informaţii de natură politică, bisericească, culturală, şcolară
şi socială, care fac obiectul comunicării noastre.
■■■
Mihaela Bedecean / Cluj-Napoca
CANONICII EPISCOPIEI LUGOJULUI:
FORMAŢIE INTELECTUALĂ ŞI CARIERE ECLEZIASTICE
(1855-1918)
Capitlul bisericii catedrale Lugoj s-a înfiinţat cu şase staluri canonicale. În
urma propunerilor făcute de primul episcop al diecezei Alexandru Dobra, împăratul a
denumit, prin Rezoluţiunea din 15 ianuarie 1857, primii canonici ai eparhiei bănăţene.
Formaţi în atmosfera centrelor greco-catolice româneşti sau a marilor Universităţi europene ale timpului, canonicii vor fi desemnaţi din rândul preoţilor celibi, mare parte a
acestora urcând treptele canonicatului de la stalul canonicului prebendat la cel de prepozit capitular.
■■■
Alin Cristian Scridon / Timişoara
PREOCUPĂRILE FAMILIEI CLERICALE CORNEANU PENTRU
PROMOVAREA SPIRITUALITĂŢII BĂNĂŢENE,
PREZENTATĂ ÎN GAZETA „FOAIA DIECEZANĂ” ÎN PRIMA
JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-LEA
Despre viaţa şi activitatea mitropolitului Nicolae Corneanu s-a scris mult.
Există studii ori lucrări care au tratat fie activitatea publicistică, fie preocupările
spirituale, ori simple coordonate biografice. Demersul nostru s-a conturat odată
cu lecturarea Foii Diecezane (1886-1950), gazetă care abundă în articole semnate de
28
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 28
5/13/2013 10:26:57 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Florin Dobrej / Rešica
„BANATSKE“ CRKVE U HUNEDOARI – „HUNEDORANSKE“
CRKVE U BANATU
Ovaj rad ima za cilj prikazivanje prošlosti crkvenih zgrada u pet seoskih
zajednica iz „pogranične” oblasti Banata prema Erdelju; u nekima od njih se još
uvek služi liturgija, druge, koje su oštećene zubom vremena, poznate su nam samo iz
kartografskih dela i iz starih opisa. U svakoj od njih došle su do izražaja arhitekturalnolikovne karakteristike, bogatstvo nekadašnjeg baštinskog fonda (obredne knjige i
ikone), kao i imena njihovih sveštenika, koji su se vekovima molili sa oltara Bogu. Radi
se o crkvama iz Baucara (Donji i Gornji Baucar) i Bukove (prvobitno hunedoranska
sela, koje su 1950. godine pripala županiji Karaš Severin), odnosno o bogomoljama u
Požogi i Salčivi (banatska sela, koja su polovinom XX veka, u obrnutom smeru, ušla
u administrativno-teritorijalnu strukturu županije Hunedoara). U istom kontekstu,
pomenućemo i nekoliko prelaska crkvenih građevina sa banatskog prostora prema
hunedoranskom i obrnuto, što je poznato, pre svega, posredstvom tradicije.
■■■
Dorel Kerču / Đirok
SINESIJE BISTREANU, AUTOBIOGRAFSKI OTISAK
Sinesije Bistreanu bio je sveštenik koga je hirotonisao Episkop Joan Popasu
i koji je tokom svojih 88 godina života držao službu u tri parohije: Đurđova, Var i
Nadrag. Na zahtev, 1944. godine piše autobiografiju na 26 strana, veoma zanimljivu, jer
se nametnuo u tom vremenu kao emancipovan sveštenik, zalagavši se za politički zahtev
za unijom Rumuna. U njenom sadržaju nalazimo mnoge informacije političke, crkvene,
kulturne, obrazovne i društvene prirode, koje čine predmet našeg izlaganja.
■■■
Mihaela Bedećan / Kluž-Napoka
KANONICI LUGOŠKE BISKUPIJE:
INTELEKTUALNI PRISTUP I CRKVENE KARIJERE (1855-1918.)
Kapitular katedrale iz Lugoža je osnovan sa šest kanonskih stepenika. Nakon
predloga prvog biskupa Dijeceze Aleksandra Dobre, car je Rezolucijom iz 15. januara
1857. imenovao prve kanonike banatske biskupije. Formirani u atmosferi rumunskih
grčko-katoličkih centara ili velikih evropskih univerziteta iz tog vremena, kanonici će
biti imenovani iz redova celibatnih sveštenika, pri čemu će se mnogi od njih penjati
stepenicama kanonikata od stepenika tkz. prebendata do kapitularnog prepozita.
■■■
Alin Kristijan Skridon / Temišvar
ZALAGANJA SVEŠTENIČKE PORODICE KORNJANU U
PROMOVISANJU BANATSKE DUHOVNOSTI,
PREDSTAVLJENA U NOVINAMA „FOAIA DIECEZANĂ” U
PRVOJ POLOVINI XX VEKA
O životu i aktivnosti mitropolita Nikolaja Kornjanua pisalo se mnogo. Postoje
studije odnosno radovi koji su se bavili ili publicističkom aktivnošću, ili duhovnom
problematikom, ili jednostavnim biografskim činjenicama. Naš rad se uobličavao tokom
čitanja novina Foaja Diečezana (1886-1950), sa mnoštvom članaka koje su napisali
sledbenici sveštenika Nikolaja Kornjana iz Apadije. Premalo se pisalo o svešteniku
29
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 29
5/13/2013 10:26:57 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
urmaşii părintelui Nicolae Corneanu din Apadia. Prea puţin s-a scris de părintele Liviu
Corneanu (tatăl mitropolitului) şi mai cu seamă prea puţin s-a scris despre Dr. Cornel
Corneanu (unchiul mitropolitului), omul care a fost, apreciem noi, responsabil cu
îndrumarea viitorului ierarh bănăţean.
■■■
Alic Daniel / Reşiţa
EPISCOPIA CARANSEBEŞULUI ŞI MIŞCAREA NAŢIONALĂ DIN
BANAT LA ÎNCEPUTUL PĂSTORIRII EPISCOPULUI MIRON
CRISTEA
Episcopia Caransebeşului, ca instituţie reprezentativă a românilor bănăţeni,
a sprijinit cu mult aplomb politica fruntaşilor naţionalişti români. Înaintea primei
conflagraţii mondiale, prioritatea administraţiei eparhiale de la Caransebeş a fost
salvarea şcolilor confesionale şi prin ele, salvarea unui spirit şi a unei culturi româneşti.
Episcopul Miron Cristea al Caransebeşului (1910-1919), recunoscut ca un luptător
naţional, a militat pentru eliminarea corupţiei electorale, pentru unitatea Partidului
Naţional Român, pentru drepturile de vot ale românilor şi pentru emanciparea politică
a credincioşilor săi. Corespondenţa episcopului Miron Cristea cu personalităţi ale vieţii
bisericeşti şi culturale din România a fost o altă dimensiune a activităţii sale în slujba
românilor.
■■■
Ionela Mengher /Alibunar
CRONICA FAMILIEI BOTA ÎN DOCUMENTE ISTORICE ȘI DE
FAMILIE
Lucrearea de față va fi alcătuită din două părți:
1. Drumul parcurs de către famila Bota, de origine din zona Maramureș spre
Serbia, reprezentanții ei de marcă și realizările acestora atât în spațiul românesc cât și în
spațiul sârbesc;
2. Semnificația documentului istoric și de familie pentru redactarea unei lucrări despre relațiile bilaterale româno-sârbe/sârbo-române.
■■■
Nicolae Bocşan / Cluj-Napoca
UN MEMORIALIST BĂNĂŢEAN AL MARELUI RĂZBOI: PAVEL
JUMANCA
Unul dintre cei mai prolifici memorialişti ai Marelui Război a fost învăţătorul
din Caransebeş, Pavel Jumanca. Acesta a lăsat mai multe manuscrise despre război,
însumând aproximativ 470 de pagini, în care descrie mobilizarea armatei austro-ungare
şi primele operaţiuni ale acesteia la Dunăre, dezertarea sa în România, situaţia din
România în timpul războiului şi reîntorcerea în Banat, prilej de a relata şi evenimentele
din Caransebeş, din decembrie 1918 până în 1922.
30
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 30
5/13/2013 10:26:57 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
Liviju Kornjanuu (ocu mitropolita) a još manje se pisalo o dr Kornelu Kornjanuu (ujaku
mitropolita), čovek koji je, po našem mišljenju, bio odgovoran za obrazovanje budućeg
banatskog jerarha.
■■■
Alik Danijel / Rešica
KARANSEBEŠKA EPISKOPIJA I NACIONALNI POKRET U
BANATU NA POČETKU BOGOSLUŽENJA EPISKOPA MIRONA
KRISTJE
Karansebeška episkopija, kao institucija koja predstavlja banatske Rumune,
mnogo je pomogla politiku rumunskih nacionalnih vođa. Pre Prvog svetskog rata,
prioritet eparhijske administracije iz Karansebeša bio je spašavanje verskih škola
i zajedno sa njima i rumunskog duha i kulture. Episkop Karansebeški Miron Kristja
(1910-1919), priznati nacionalni borac, zalagao se za eliminisanje korupcije prilikom
glasanja, za jedinstvo u Rumunskoj nacionalnoj partiji, za glasačka prava Rumuna i
za političku emancipaciju svojih vernika. Prepiska episkopa Mirona Kristje sa važnim
ličnostima iz verskog i kulturnog života Rumunije bila je još jedna dimenzija njegove
aktivnosti u službi Rumuna.
■■■
Jonela Menger / Alibunar
HRONIKA PORODICE BOTA U ISTORIJSKIM I PORODIČNIM
DOKUMENTIMA
Ovaj rad se sastoji iz dva dela:
1. Put koji je prešla porodica Bota, poreklom iz okoline Maramureša, ka
Srbiji, njeni znameniti predstavnici i njihova dostignuća kako na rumunskom tako i na
srpskom prostoru;
2. Značaj istorijskog i porodičnog dokumenta za uređivanje jednog rada o
rumunsko-srpskim, srpsko-rumunskim bilateralnim odnosima.
■■■
Nikolaje Bokšan / Kluž-Napoka
JEDAN BANATSKI PISAC MEMOARA O VELIKOM RATU: PAVEL
ŽUMANKA
Jedan od najplodnijih pisaca memoara o Velikom ratu bio je učitelj iz
Karansebeša, Pavel Žumanka. On je ostavio više rukopisa o ratu, koji zajedno imaju oko
470 strana, u kojima opisuje mobilizaciju austrougarske vojske i njihove prve operacije
na Dunavu, njegovo dezertiranje u Rumuniju, situaciju iz Rumunije za vreme rata i
povratak u Banat, priliku da predstavi i događaje iz Karansebeša, od decembra 1918. do
1922.
31
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 31
5/13/2013 10:26:57 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
SECŢIUNEA A III-A
Moderatori:
ETNOLOGIE
/ FOLCLOR
■■■
Dumitru Jompan
Niță Frățilă
■■■
Sanja Lazarević Radak, Mircea Măran / Belgrad / Vârșeț
UN BĂNĂŢEAN ÎN LUMEA ORIENTULUI
TEODOR FILIPESCU – PRIMUL ETNOGRAF ROMÂN DIN
BANATUL SÂRBESC
Teodor Filipescu s-a născut în anul 1870 în localitatea Glogoni de lângă
Panciova. Chimist după profesie, angajat la Sarajevo în serviciul austro-ungar de control
al calităţii aurului şi argintului, Filipescu a dat o însemnată contribuţie la cercetarea
populaţiei românofone din Bosnia şi Herţegovina, despre care a publicat, în primul
deceniu al secolului al XX-lea, câteva lucrări etnografice de referinţă în limba română
şi limba sârbă, devenind astfel primul etnograf român originar din Banatul sârbesc. În
anul 1906 îi apare la Bucureşti, în editura Academiei Române, monografia “Coloniile
române din Bosnia şi Herţegovina”. În numeroasele sale articole şi studii publicate în
primele decenii ale secolului al XX-lea, pe lângă subiectul amintit a mai abordat şi unele
probleme referitoare la realitatea socio-lingvistică şi etnografică a populaţiei româneşti
din zona Panciovei, publicând în perioada interbelică şi un studiu monografic despre
istoria Voivodinei. Nu în ultimul rând, Filipescu se manifestă şi ca un bun publicist şi
autor de reportaje şi note de drum, în lucrarea de faţă fiind analizată din aspect socioantropologic una dintre acestea (“Călătoria mea la Bucureşti şi Constantinopol”, 1906).
■■■
Branko Kukurin / Rijeka (Croația)
OBICEIURILE LĂSATULUI DE SEC A JEIENILOR ŞI
COMPLEMENTAREA LOR CU MEDIUL SLOVEN ŞI CROAT
Populaţia din Žejane, urmaşi ai foştilor imigranţi valahi trăiesc în localitatea
Žejane, în partea vestică a municipalităţii Matulji mai sus de Opatija, în zona de nord a
Mării Adriatice. Pe parcursul secolelor de şedere în zona slavă au păstrat o mare parte
din patrimoniul lor tradiţional - în limbaj, şi mai ales în obiceiurile lăsatului de sec. În
mediul croat şi sloven din apropiere, pe lângă măştile de carnaval tradiţionale şi paradele
mascate, cunoscute ca „maškara”, cele mai reprezentative tradiţii carnavale sunt cele ale
clopotarilor. Bărbaţii mascaţi şi purtând piei de oaie şi clopote pe spate vizitează sate, cu
clopote şi dans magic alungă spiritele rele ale iernii şi fac apel la o viaţă nouă. Localnicii
din Žejane au, de asemenea, măştile şi clopotarii lor, care sunt din multe aspecte diferite
şi specifice de cele din mediul sloven şi croat. Datorită proceselor naturale şi inevitabile
de asimilare, este foarte dificil de a determina cu certitudine ceea ce este autentic
jeiănesc şi ce ţine de tradiţiile din noua lor patrie. Cu toate acestea, prin cercetarea
generală a tradiţiei balcanice a clopotarilor, a unor caracteristici lingvistice în graiurile
lor şi în graiurile ceacaviene de nord se poate ajunge la anumite presupuneri. Datorită
unor serii de elemente şi deosebiri faţă de clopotarii vecini, clopotarii din Žejane au
32
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 32
5/13/2013 10:26:57 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
TREĆA SEKCIJA
Moderatori:
ETNOLOGIJA
/ FOLKLOR
■■■
Dumitru Žompan
Nice Fracile
■■■
Sanja Lazarević Radak, Mirča Maran / Beograd / Vršac
OD BANATA DO ORIJENTA
TEODOR FILIPESKU - PRVI RUMUNSKI ETNOGRAF ROĐEN
NA PROSTORIMA SRPSKOG BANATA
Teodor Filipesku je rođen 1870. u Glogonju kod Pančeva. Hemičar po
profesiji, zaposlen u Sarajevu u austrougarskoj državnoj službi kontrole kvaliteta zlata
i srebra, Filipesku je dao značajan doprinos istraživanju rumunofonog stanovništva
Bosne i Hercegovine, o čemu je objavio, u prvoj deceniji XX veka, nekoliko referentnih
etnografskih radova na rumunskom i srpskom jeziku i tako postao prvi rumunski
etnograf rođen na prostorima srpskog Banata. Godine 1906. objavljuje u Bukureštu, u
izdanju Rumunske akademije nauka, monografiju pod naslovom „Rumunske kolonije u
Bosni i Hercegovini”. U svojim mnogobrojnim člancima i studijama koje su objavljene u
prvoj deceniji XX veka, pored pomenute teme, bavio se i nekim pitanjima koja se odnose
na socio-lingvističke i etnografske probleme rumunskog stanovništva u pančevačkoj
oblasti, a u periodu između dva svetska rata je objavio i jednu monografsku studiju o
Srpskoj Vojvodini. Filipesku se takođe istakao i kao uspešan publicista i autor reportaža i
putopisa. U našem radu smo, iz aspekta socijalne antropologije, izvršili analizu njegovog
putopisa pod naslovom „Moje putovanje do Bukurešta i Konstantinopolja” (1906).
■■■
Branko Kukurin / Rijeka (Hrvatska)
POKLADNI OBIČAJI ŽEJANACA I NJIHOVA
KOMPLEMENTARNOST SA SLOVENSKIM I HRVATSKIM
OKRUŽENJEM
Žejanci, populacija potomaka nekada doseljenih Vlaha žive naselju Žejane, u
najzapadnijem dijelu Općine Matulji, iznad Opatije, na sjevernojadranskom području.
Tijeko stoljetnog boravka u slavenskom okruženju zadržali su velik dio svoga tradicijskoga
naslijeđa – u jeziku, te posebno u pokladnim običajima. U hrvatskoj sredini i nedalekoj
slovenskoj, osim maškara, tradicionalnog pokladnog maskiranja i maskiranih povorki,
najreprezentativnije pokladne tradicije su zvončari. Zakrabuljeni muškarci ogrnuti
ovčjim kožama i zvonima na leđima obilaze naselja, svojom zvonjavom i magijskim
plesom tjeraju zle sile zime te zazivaju novi život. Žejanci, također imaju svoje maškare
i zvončare, koji su po mnogim svojim elementima specifični i različiti od slovenskog i
hrvatskog okruženja. Zbog prirodnih i neizbježnih procesa asimilacije, vrlo je teško sa
sigurnošću utvrditi što je autentično žejanski, a što pripada tradicijama njihove nove
postojbine. No, generalnim pregledom balkanskih zvončarskih tradicija, nekih jezičnih
karakteristika u žejanskom govoru te u čakavskim sjevernojadranskim govorima može
se doći do vrlo izvjesnih pretpostavki. Po mnogim elementima i razlikama od svojih
33
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 33
5/13/2013 10:26:57 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
rămas încă autohtoni, ceea ce în nici un caz nu împiedică faptul că sunt o parte specifică,
complementară, reprezentantivă al tradiţiei de carnaval din nordul adriatic.
■■■
Gabriela Felicia Georgevici, Lavinia Elisabeta Popp / Reşiţa
FAMILIA BĂNĂŢEANĂ - PĂSTRĂTOARE ŞI PURTĂTOARE
TRADIŢIONALĂ A CULTURII
Familia este un tip comunitar special de voinţă socială ce pune în mişcare
cadrele şi manifestările sociale; este considerată drept păstrătoare şi purtătoare
tradiţională a culturii.
Studiul nostru urmăreşte obţinerea unei imagini generale asupra modului de
păstrare şi manifestare a tradiţiilor locului pornind de la ipoteza că familia bănăţeană
din localitatea Belinţ păstrează vechile tradiţii şi obiceiuri ale locului, prin menţionarea
modului concret de manifestare a lor. Prin ghidul de interviu s-a încercat surprinderea
păstrării vechilor tradiţii şi obiceiuri ale locului în familia belinţeană, fiind totuşi
adaptate noilor realităţi ale culturii româneşti. Cu toate transformările sociale, satul
bănăţean, afectat evident de acestea, rămâne încă păstrătorul datinilor şi obiceiurilor
strămoşeşti.
■■■
Felicia Andrioni / Reșița
DIMENSIUNI INTERCULTURALE ÎN BANAT
Interculturalitatea interpretată ca zonă de confluenţă a diferitelor culturi care
coexistă într-o societate multiculturală bazată pe diversitate, conduce spre îmbogăţirea
vieţii culturale, sociale şi economice a comunităţilor umane. Articolul de faţă îşi
propune să analizeze cateva dimensiuni ale interculturalităţii din regiunea Banatului.
După precizarea unor delimitări conceptuale referitoare la cultură, interculturalitate,
multiculturalitate, diversitate culturală, articolul face câteva referiri la specificul regiunii
Banatului, spaţiul interetnic din zonă şi la dialogul intercultural existent la nivelul acestei
regiuni. Metodologia de analiză de tip calitativ se bazează pe analiza a trei volume de
referinţă pentru problematica studiată: „Banatul din memorie” (coord. Vultur S., 2008);
„Interculturalitatea Banatului” (Neumann V., 2012) şi „Interculturalitate.Cercetări şi
perspective româneşti” (Poledna R., Ruegg F., Rus C., 2002).
■■■
Veronica Laura Demenescu / Timişoara
TIPOLOGII STRUCTURALE
PREZENTE ÎN CATEGORIILE FOLCLORICE DIN BANAT
Puterea expresivă a muzicii rezultă din îmbinarea versului cu melodia,
caracteristice de la zonă la zonă, care împreună au străbătut spaţiul şi vremea, definind
cu probitate locul de unde îşi trag seva. Şi pentru a nu duce la destrămarea autenticităţii
şi ineditului unor zone ce s-au menţinut arhaice până în timpurile noastre, trebuie
evitate anumite procese de stârpire voită sau necontrolabilă, a specificului unor melodii
folclorice. Caracteristica generală a muzicii populare româneşti este dată de scriitura
predominant vocală, stilul instrumental fiind abordat la melodiile concepute pentru
dans, cântece păstoreşti şi cântece lăutăreşti. În timp, se observă o dezvoltare continuă
a melodiei populare, cu elemente noi: ornamente, melisme, ambitus, formule melodice.
Vom evidenţia în această lucrare principalele caracteristici ale melodiei populare din
Banat, ţinând cont de particularităţile genurilor folclorice specifice acestei zone.
34
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 34
5/13/2013 10:26:58 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
susjednih zvončara, žejanski su zvončari ipak ostali autohtoni, što im niukom slučaju
ne priječi da su i specifičan, komplementarni, reprezentativni dio sjevernojadranskih
pokladnih tradicija.
■■■
Gabrijela Feličija Đorđević, Lavinija Elisabeta Pop / Rešica
BANATSKA PORODICA – TRADICIONALNI ČUVARI I NOSIOCI
KULTURE
Porodica je poseban tip zajednice zasnovan na društvenoj volji koja pokreće
kadrove i društvena ispoljavanja; ona se smatra pravim tradicionalnim čuvarem i
nosiocem kulture.
Naša studija ima za cilj da vidi sveobuhvatnu sliku o tome koji su načini
očuvanja i iskazivanja lokalne tradicije, počev od hipoteze da banatska porodica iz mesta
Belinc čuva lokalne vekovne tradicije i običaje, tako što održava konkretan način njihovog
iskazivanja. Pokušalo se da se, uz pomoć intervjua, dođe do načina očuvanja vekovnih
tradicija i običaja mesta koju porodica Belinc koristi, koje su, ipak, bile prilagođene
novoj stvarnosti rumunske kulture. Uprkos svim društvenim transformacijama koje
očigledno utiču na banatsko selo, ono i dalje ostaje čuvar tradicija i običaja predaka.
■■■
Felicia Andrioni / Rešica
INTERKULTURALNE DIMENZIJE U BANATU
Interkulturalnost protumačena kao zona sastajanja različitih kultura koje
koegzistiraju u jednom multikulturalnom društvu baziranom na različitosti, dovodi do
obogaćivanja kulturnog, društvenog i ekonomskog života ljudskih zajednica. Ovaj članak
ima za cilj da analizira nekoliko različitih dimenzija interkulturalnosti u Banatu. Nakon
navođenja konceptualnih razgraničenja koje se odnose na kulturu, interkulturalnost,
multikulturalnost, kulturnu raznolikost, članak se odnosi na neke specifičnosti oblasti
Banata, interetničkog prostora sa ovih prostora i na dijalog postojeće interkulturalnosti
na nivou ove regije. Metodologija analize kvalitativnog tipa se zasniva na analizi tri toma
koji se odnose na ispitano pitanje: „Banatul din memorie” („Banat iz sećanja”, koord.
Vultur S., 2008); „Interculturalitatea Banatului” („Interkulturalnost Banata”, Neumann
V., 2012) i „Interculturalitate. Cercetări şi perspective româneşti” („Interkulturalnost.
Istraživanja i rumunske perspektive”, Poledna R., Ruegg F., Rus C., 2002).
■■■
Veronika Laura Demenesku / Temišvar
STRUKTURALNE TIPOLOGIJE
PRISUTNE U KATEGORIJAMA BANATSKOG NARODNOG
STVARALAŠTVA
Snaga izražavanja muzike potiče iz spajanja stihova sa melodijom,
karakterističnih u svakom području posebno, koje su zajedno prošle kroz prostor i
vreme, argumentujući mesto odakle su crpele energiju. Da bi se sačuvala autentičnost
i svojstvenost područja koja su ostala netaknuta do današnjih dana, treba izbegavati
određene procese koje bi istrebile nevoljno ili nekontrolisano specifičnost nekih
narodnih melodija. Opšta karakteristika rumunske narodne muzike određena je dominantno
vokalnim zapisom, dok je instrumentalni stil prisutan kod melodija koje su koncipirane
35
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 35
5/13/2013 10:26:58 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Todor Ursu, Zrenianin
CONTRIBUŢIA MANIFESTĂRILOR FOLCLORICE LA
PĂSTRAREA IDENTITĂŢII CULTURALE A
ROMÂNILOR DIN VOIVODINA
Încă din primii ani după despărţirea Banatului, în 1918, în cel românesc
şi sârbesc, românii din aceste spaţii au depus în felurite moduri, eforturi în vederea
păstrării identităţii lor naţionale. Unul din acestea prezintă folclorul şi manifestările
la care a fost prezentat în forma lui autentică. Astfel, lucrarea de faţă vorbeşte despre
contribuţia acestor manifestări, organizate de-a lungul anilor la cultivarea şi păstrarea
identităţii noastre culturale în general. Ca de exemplu: serbările tradiţionale de altădată,
primele concursuri şi festivaluri de muzică populară bănăţeană, iar mai apoi Festivalul
de Folclor şi Muzică Românească din Voivodina, înfiinţat, la Uzdin, în anul 1959,
Festivalul Fanfarelor bănăţene, Praznicul Obiceiurilor de iarnă, Festivalul Corurilor
bănăţene etc.
■■■
Alina Iorga, Zrenianin
MIŞCAREA CORALĂ LA ROMÂNII DIN BANATUL SÂRBESC
Lucrarea de faţă prezintă infiinţarea şi activitatea celor mai însemnate coruri
ale românilor din Banatul sârbesc, mai concret din cele 27 de localităţi, începând cu
anul 1869, când la Coştei (comuna Vârşeţ) se pun bazele primului cor ţărănesc din acest
spaţiu, până în prezent, când simţim necesitatea de a păstra patrimoniul cultural al
românilor de aici, dar îndeosebi tezaurul muzicii corale, fiind înfiinţat Corul bărbătesc
al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din R. Serbia.
Activitatea acestor coruri a variat pe parcursul anilor: de la începuturile
cântecului organizat în Banat, apoi între cele două războaie, în etapa imediat postbelică
şi, mai apoi, în perioada de faţă.
Este cert – cele câteva coruri care s-au menţinut, au desfăşurat o activitate
permanentă şi bogată, înregistrând rezultate remarcabile, atât în mediul nostru, cât şi în
turneele efectuate de ele în ţară şi în străinătate.
■■■
Dumitru Jompan / Reşiţa
REFRENUL ÎN „CÂNTECUL PROPRIU-ZIS”
Cântecul propriu-zis este unul dintre cele mai bogate şi variate genuri ale
folclorului muzical românesc. Referindu-ne la forma arhitectonică, în cadrul strofelor
melodice care alcătuiesc un astfel de produs muzical de sorginte tărănească, apare
de cele mai multe ori refrenul. Cum în Banat, acest element structural se găseşte din
abundenţa, etnomuzicologul de renume mondial, Bela Bartok l-a apreciat ca fiind definitoriu, precum ceapsa şi opregul pt. portul popular din sud-vestul ţării, denumind
această zona, în materie de cântec, ”dialectul (graiul, stilul)muzical al refrenului. Iată
de ce am optat pentru o analiză etnomuzicologică a elementului constructiv specific
Banatului în câteva culegeri ale lui Nicolae Ursu.
36
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 36
5/13/2013 10:26:58 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
za igru, pastoralne pesme i lautarske pesme. Tokom vremena, primećen je neprestani
razvoj narodne melodije, sa novim elementima, kao što su: ornamenti, melisme,
ambitus, melodijske formule. U ovom radu ćemo izneti glavne karakteristike narodne
melodije iz Banata, vodeći računa o osobenostima folklornih žanrova koji su specifični
za ovo područje.
■■■
Todor Ursu, Zrenjanin
DOPRINOS FOLKLORNIH MANIFESTACIJA OČUVANJU
KULTURNOG IDENTITETA RUMUNA U VOJVODINI
Još od prvih godina nakon podele Banata 1918. godine na srpski i rumunski
deo, Rumuni sa ovih prostora uložili su napore na različite načine da sačuvaju svoj
nacionalni identitet. Jedan od njih je i folklor i manifestacije na kojima je on predstavljen
u svojoj punoj autentičnosti. Stoga, ovaj rad se bavi doprinosom tih manifestacija, koje
su dugi niz godina organizovane u cilju očuvanja i negovanja našeg kulturnog identiteta.
Konkretno napominjemo: tradicionalne priredbe iz prošlih vremena, prva takmičenja
i festivali banatske narodne muzike, a u skorije vreme Festival rumunskog folklora i
muzike u Vojvodini, osnovan u Uzdinu 1959. godine, Festival banatskih fanfara, Festival
zimskih običaja, Festival banatskih horova itd.
■■■
Alina Jorga, Zrenjanin
HORSKI POKRET RUMUNA U SRPSKOM DELU BANATA
Ovaj rad prikazuje osnivanje i aktivnost najznačajnijih horova Rumuna
u srpskom delu Banata, i to u 27 naselja, počevši od 1869. godine, kada se u Kuštilju
(opština Vršac) postavljaju temelji prvog seoskog hora iz ove oblasti, pa do danas, kada
se ukazala potreba za očuvanjem kulturnog nasleđa Rumuna sa ovih prostora, pre
svega riznica horske muzike, osnivanjem Muškog hora Nacionalnog saveta rumunske
nacionalne manjine u Republici Srbiji.
Aktivnost ovih horova varirao je tokom godina: od početka organizovanog
pevanja u Banatu, zatim između dva svetska rata, u periodu neposredno posle rata i,
najzad, u ovom periodu.
Jasno je - onih nekoliko horova koji su se održali, imali su kontinuiranu i
bogatu aktivnost i ostvarili su zapažene rezultate kako u našoj sredini tako i na turnejama
u zemlji i inostranstvu.
■■■
Dumitru Žompan / Rešica
REFREN U NARODNOJ PESMI
Narodna pesma jeste jedan od najbogatijih i najraznovrsnijih žanrova
rumunskog muzičkog folklora. S obzirom na arihtektonsku formu, u okviru melodijskih
strofa koje čine jednu vrstu muzičkog proizvoda seoskog porekla, najčešće se pojavljuje
refren. Kako se u Banatu ovaj strukturalni element nalazi u izobilju, svetski priznat
muzikolog, Bela Bartok ga je cenio kao karakterističnog, kao što su čepac ili opreg
za narodnu nošnju iz jugozapadnog dela zemlje, nazivajući ovu oblast, što se tiče
pesme, „muzički dijalekat (govor, stil) refrena”. To je razlog zbog čega smo izabrali
etnomuzikološku analizu konstruktivnog elementa specifičnog za Banat u nekoliko
zbirki Nikolaja Ursua.
37
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 37
5/13/2013 10:26:58 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Niţă Frăţilă / Novi Sad
REPERTORIUL SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
LA ROMÂNII DIN BANATUL SÂRBESC, SERBIA
- PARTICULARITĂŢI, CONTINUITATE, INTERINFLUENŢE Prin vechimea preistorică, incontestabila valoare poetico-muzicală şi
împletirea elementelor etnologice, folcloristice, etnomuzicologice şi etnocoreologice,
un loc aparte în viaţa spirituală a românilor din Banatul sârbesc îi revin creaţiilor
tradiţionale din repertoriului sărbătorilor de iarnă. Acestea au fost culese, transcrise
şi cercetate, în genere, de către etnologi şi filologi. Complexitatea şi caracterul sincretic
al colindului necesită şi cercetarea particularităţilor muzicale, dar nu numai din punct
de vedere muzicologic, ci şi din aspect etnomuzicologic, având în vedere „indisolubila
unire a muzicii cu poezia”. Colindul, cântecul de stea şi de Vitlaiem, cu Iordanul (cu
vodiţa), ciuraleşa, cântecul ursului, cântecul caprei, piţărăii - identificate în folclorul
românilor din Banatul sârbesc - oglindesc modul de gândire şi puterea creatoare a
purtătorilor de folclor, bogăţia şi diversitatea poetico-muzicală a unui arsenal valoros,
păstrat şi transmis din generaţie în generaţie până în zilele noastre.
SECŢIUNEA A IV-A
Moderatori:
MINORITĂȚI ȘI
RELAȚII INTERETNICE
■■■
Victor Neumann
Virginia Popovici
■■■
Božidar Šekularac / Podgorica (Muntenegru)
VALAHII DIN PERIODICA ISTORICĂ
Valahii din secolul trecut au fost în centrul atenţiei cercetatorilor de diverse
specialităţi, ca urmare fiind realizate numeroase lucrări, dintre care cele mai numeroasese
se află în periodice istorice. Deoarece această problemă a fost în sfera mea de interes,
rezultând cu cartea „Urme de valahi din Muntenegru”, care a fost publicată în anul 2012,
curiozitatea este atât de mare încât am continuat să mă ocup de această problemă, se
pare în permanenţă. De data aceasta este vorba despre periodice istorice ale centrelor
de ştiinţă istorică din fosta Iugoslavie, Zagreb, Belgrad, Sarajevo..... Aici avem în vedere
atât textele autorului, cât şi sursele care sunt prezentate în această publicaţie periodică.
Ar trebui reamintit că este vorba despre următoarele reviste: Starine JAZU, Spomenik
SKA, Godišnjica Nikole Čupića, Glasnik zemaljskog muzeja u Sarajevu, Starine Crne
Gore etc.
38
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 38
5/13/2013 10:26:58 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Nice Fracile / Novi Sad
REPERTOAR ZIMSKIH PRAZNIKA KOD RUMUNA U SRPSKOM
BANATU
-OSOBENOSTI, KONTINUITET, MEĐUSOBNI UTICAJI
Jedno značajno mesto u duhovnom životu Rumuna u srpskom Banatu, kroz
svoju praistorijsku starost, svoju veliku pesničko-muzičku vrednost i kroz preplitanje
etnoloških, folklornih, etnomuzikoloških i etnokoreoloških elemenata, zauzimaju
tradicionalna ostvarenja iz repertoara zimskih praznika. Njih su sakupljali, prepisivali i
istraživali najvećim delom etnolozi i filolozi. Složenost i sinkretički karakter korinđanja
zahteva i istraživanje muzičkih osobenosti, ali ne samo iz muzikološkog, već i iz
etnomuzikološkog aspekta, imajući u vidu „nedeljivo jedninstvo muzike i poezije”.
Korinđanje, pesme o Betleemskoj zvezdi, „sa Jordanom” (sa vodicom), „ćuraleša”,
medveđa pesma, kozja pesma, „picereji”, - identifikovane u rumunskom folkloru
srpskog Banata, ogledavaju način razmišljanja i stvaralačku snagu nosilaca folklora,
poetsko-muzičko bogatstvo i raznovrsnost jednog vrednog arsenala, koji je očuvan i
prenošen iz generacije u generaciju sve do današnjih dana.
ČETVRTA SEKCIJA
Moderatori:
MANJINE I
INTERETNIČKI ODNOSI
■■■
Viktor Neuman
Virđinija Popović
■■■
Božidar Šekularac / Podgorica (Crna Gora)
VLASI U ISTORIJSKOJ PERIODICI
Vlasi su u posljednjem vijeku bili predmet interesovanja istraživača raznih
struka, kao rezultat čega su nastali brojni radovi, od kojih su nabrojniji oni u istorijskoj
periodici. Kako je ova tema godinama bila u krugu mojih interesovanja, što je rezultiralo
knjigom „Tragovi Vlaha u Crnoj Gori“ koja je izašla iz štampe u 2012. godini, to je
znatiželja toliko velika da sam nastavio da se bavim ovom temom, čini se trajno. Ovaj
put je to istorijska periodika iz centara istorijske nauke sa prostora ex Jugoslavije,
Zagreba, Beograda, Sarajeva..... Ovđe imamo u vidu, kako autorske tekstove, tako i
izvore, koji su prezentirani u toj periodici. Treba podsjetiti da su u pitanju časopisi:
Starine JAZU, Spomenik SKA, Godišnjica Nikole Čupića, Glasnik zemaljskog muzeja u
Sarajevu, Starine Crne Gore, itd.
39
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 39
5/13/2013 10:26:58 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Brândușa Juică / Vârșeț
SOCIETATEA DE LIMBA ROMÂNĂ DIN VOIVODINA
LA CEAS ANIVERSAR
În anul lăsat în urmă, Societatea de Limba Română din Voivodina (S.L.R.) a
împlinit jumătate de secol de activitate rodnică pe ogorul culturii române din Serbia.
S.L.R. este o organizaţie socială cu caracter ştiinţific şi socio-cultural, care
militează pentru păstrarea limbii române în toate sferele de răspândire a culturii
românilor din Voivodina și organizează manifestări de importanță majoră pentru
exprimarea și afirmarea identității noastre naționale.
S-a înfiinţat la 3-4 martie 1962, în Vârşeţ, iar primul său președinte a fost dr. Radu
Flora, personalitate marcantă a acestor meleaguri.
■■■
Ileana Magda / Vârșeț
IMPORTANȚA LUI TEODOR ȘANDRU (1912-1993) LA
PROMOVAREA
CULTURII ROMÂNE ÎN SERBIA
În lucrare accentuăm rolul unui intelectual de seamă din Banatul Sârbesc,
Teodor Șandru, om de aleasă cultură, cadru didactic și scriitor.
Venit în părțile noastre din România, ca învățător contractual, Teodor Șandru
s-a afirmat ca educator, dar și pe tărâm cultural, în mai multe localități cu populație
românească.
În domeniul literaturii artistice a debutat în 1935. A transpus artistic, în limba
română, un volum de versuri Sora Mămăruță și paiangul Guță. Este autorul unui volum
de pasteluri Poemele anului și al volumului de poezii pentru copii Zâmbete.
Teodor Șandru a activat în cadrul S.L.R. din Voivodina. A fost membru al
Uniunii Scriitorilor din Voivodina.
■■■
Laura Spăriosu / Novi Sad
ROMÂNCELE DIN VOIVODINA: POTENȚIAL, SPIRIT ȘI
REALIZĂRI
Scopul acestei lucrări este de a face o scurtă prezentare a româncelor
din Voivodina, intenția autoarei fiind de a demonstra și promova potențialul,
spiritul și realizările lor în mai multe domenii. În acest sens, accentul va fi pus
pe biografiile unora din aceste femei – cadre didactice, scriitoare, jurnaliste,
pictorițe naive, femei de afaceri... Având în vedere cele spuse mai sus, sperăm ca
articolul de față să devină o mică contribuție studiilor de gen care au ca subiect
afirmarea femeilor de origine română din Voivodina.
■■■
Maria Nenadici/ Novi Sad
EXPRESIONISMUL. TEME BLAGIENE ŞI POEZIA SÂRBĂ
Expresionismul este de obicei privit ca o reacţie naturală a artiştilor germani
la rigiditatea doctrinelor şi regulilor estetice, precum şi la academism şi orice formă
scolastică a expresiei creatoare, ca şi toate –ismele avangardiste, dar şi ca un răsuns
la totalitarism şi cruzimea fascismului, care înfloreau în prima jumătate a secolului al
XX-lea. Acest răspuns firesc la orice îndoctrinare constrângătoare a regulиlor ferme
40
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 40
5/13/2013 10:26:58 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Branduša Žuika / Vršac
JUBILEJ DRUŠTVA ZA RUMUNSKI JEZIK
U prošloj godini je Društvo za rumunski jezik iz Vojvodine proslavilo pola
veka bogatih aktivnosti u okviru rumunske kulture u Srbiji.
Društvo za rumunski jezik predstavlja društvenu organizaciju naučnog i sociokulturalnog karaktera, koje se zalaže za očuvanje rumunskog jezika u svim oblastima
kulturnog života Rumuna uVojvodini i organizuje značajne kulturne manifestacije za
izražavanje i afirmaciju našeg nacionalnog identiteta.
Osnovano je 3-4. marta 1962. u Vršcu, a njen prvi predsednik je bio dr Radu
Flora, znamenita ličnost sa ovih prostora. U radu su prikazane aktivnosti Društva za
rumunski jezik tokom jubilarne godine.
■■■
Ileana Magda / Vršac
ZNAČAJ TEODORA ŠANDRUA (1912-1993.) U PROMOVISANJU
RUMUNSKE KULTURE U SRBIJI
U radu je prikazan značaj jednog znamenitog intelektualca sa prostora
srpskog Banata, Teodora Šandrua, čoveka posebne kulture, prosvetnog radnika i pisca.
Pristigao u naše krajeve iz Rumunije, kao kontraktualni učitelj, Teodor Šandru se isticao
kao vaspitač, ali i na kulturnom planu, u više naselja sa rumunskim stanovništvom. U
oblasti umetničke književnosti je debitovao 1935. Godine. Objavio je na rumunskom
jeziku zbirku pesama Sora Mămăruţă şi paiangul Guţă. Autor je zbirke pastela Poemele
anului i zbirke pesama za decu Zâmbete. Teodor Šandru je bio aktivan u okviru Društva
za rumunski jezik iz Vojvodine. Bio je član udruženja pisaca Vojvodine.
■■■
Laura Spariosu / Novi Sad
RUMUNKE U VOJVODINI: POTENCIJAL, DUHOVNOST I
POSTIGNUĆA
Cilj ovog rada je da se napravi kratak prikaz o ženama rumunske nacionalnosti
u Vojvodini, pri čemu je namera autorke da dokaže i promoviše njihov potencijal,
duhovnost i postignuća u više oblasti. Iz tog razloga, akcenat će biti stavljen na
biografije pojedinih žena – prosvetnih radnica, spisateljica, novinarki, naivnih slikarki,
preduzetnica... Imajući u vidu gore navedeno, nadamo se da će ovaj članak dati svoj
doprinos rodnim studijama koje imaju za cilj promovisanje vojvođanskih Rumunki.
■■■
Марија Ненадић / Нови Сад
ЕКСПРЕСИОНИЗАМ. БЛАГИНЕ ТЕМЕ И СРПСКА ПОЕЗИЈА
Експресионизам је обично посматран као природна реакција немачких
уметника на ригидност доктрина и естетских правила, као и на академизам и
било који облик сколастичке форме стваралачке експресије, а као и одређени
авангардистички – изми, посматран је и као одговор на тоталитаризам и
суровост фашизма, који су цветали у првој половини двадесетог века. Овај
одговор на било коју ограничавајућу индоктринацију чврстих правила,
прогласио је потпуно ослобађање стваралачке експресије и уметничког духа,
инсистирајући на експресији а не на форми, резултирајући у представљању
41
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 41
5/13/2013 10:26:58 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
a proclamat o eliberare absolută a expresiei creatoare şi spiritului artistic, insistând
asupra exprimării şi nu asupra formei, rezultând în propunerea unei noi estetici care va
domina, pentru o perioadă, creaţiile artistice. Încercând să se impună prin programele
sale, expresionismul, totuşi, nu a reuşit niciodată să primească o formă constructivă,
să fie o şcoală artistică, o mişcare de sine stătătoare, devenind mai degrabă un stil
artistic, reprezentat prin artiştii foarte diferiţi. În pofida acestei bariere, expresionismul
a trecut dincolo de graniţa picturii şi a afectat şi alte zone artistice, influenţând sculptori,
scriitori şi compozitori, astfel făcând şi mai puternic impact asupra formei; păstrând
temele şi motivele tradiţionale, expresionismul introduce imagini şi culori puternice, se
eliberează de linii drepte, căutându-şi mijlocul de comunicare prin curbe, printr-un ritm
discontinuu, devenind o adevărată revoluţie estetică. În literatură, expresionismul este
privit ca opusul realismului şi naturalismului, care au dominat creaţia literară în perioada
precedentă, întorcându-se spre relaţii spirituale şi psihologice, evitând urmărirea axei
temporale, evenimentelor exterioare şi logica apariţiilor lor. Urmărind logica interioară
şi personală a scriitorului, expresionismul reuşea prin fluxul conştiinţei (stream of
consciousness) în proză şi prezentarea imaginilor puternice înlănţuite în poetică,
ignorând regulile formei, să transpună în limbaj imaginile pictorilor expresionişti, acele
linii curbate şi ritmul discontiinuu, acele culori ţipătoare.
Privind literatura română a acestei perioade, cu uşurinţă putem spune că
majoritatea creaţiilor literare blagiene fac parte din acest stil artistic. Prin urmărirea
asemănărilor dintre creaţia blagiană şi creaţia expresionistă în Serbia, mai ales urmărind
creaţia lui Vasko Popa, care a fost, ca mulţi alţi creatori după al doilea război mondial,
atras de exprimarea artistică interbelică, putem vedea cum a evoluat expresionismul
în cele două ţări la periferia Europei, departe de centrele mari culturale considerate
epicentrele culturii şi artei. Similarităţiile, dar şi diferenţele, care apar în aceste două ţării
ne vor arăta cât de mult idea expresionistă a fost programatică, pe de o parte, iar pe de
altă parte, cât de mult oferea o libertate în expunerea propriilui geniu creator, departe de
orice constrângere impusă de epocile culturale anterioare.
■■■
Ivana Janjić / Novi Sad
АROMÂNII - OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ
În acest articol vom prezenta pe scurt obiceuri de primăvară a aromânilor.
Primăvară este unul dintre cele mai aşteptate anotimpuri, iar obiceiurile specifice lunii
care deschide acest anotimp sunt mai mult decât speciale. Primăvară, la aromâni, se
caracterizează prin unicitatea şi frumuseţea tradiţiilor: Legenda babei Dochia şi a lunii
Februarie (Scurtu), Marţişorul (Marţu), 9 martie, Mucenicii (Aghiu – Sarandu), Lăsata
Secului de Paşte, Tărbacul câinilor, Luna nouă, Lazărul, Floriile, Sărbatoarea creştină
a Paştelui, Sf. Gheorghe. Obiceiurile de primăvară şi de vară, la fel, au ca sărbători
principale obiceiurile pascale, mărţişorul, începutul transhumanţei.
42
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 42
5/13/2013 10:26:58 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
једне нове естетике која ће доминирати, у одређеном периоду, уметничко
стваралаштво. Покушавајући да се наметне својим програмима, експресионизам,
ипак, никада није успео да добије конструктивни облик, да постане уметничка
школа, самостални правац, већ је пре уметнички стил који за представнике има
различите уметнике. Упркос овој баријери, експресионизам је прешао границу
сликарства и појавио се и у другим уметничким облицима стваралаштва, вршећи
утицај на скулпторе, писце и композиторе, тиме још више утичући на стабилност
форме; задржавајући традиционалне теме и мотиве, експресионизам је увео
снажне слике и боје, ослободио се правих линија, тражећи комуникацијски
пут у кривим линијама, у променљивом и несталном ритму, постајући права
естетска револуција. У књижевности, експресионизам је супротност реализма и
натурализма, који су доминирали књижевно стваралштво у претходном периоду,
враћајући се духовним и психолошким везама, избегавајући крутост временске
линије, спољних дешавања и логику њихових јављања. Пратећи унутрашњу и
личну логику писца, експресионизам је успео да уз помоћ тока свести у прози
и повезивање снажних слика у поезији, игноришући правила форме, пренесе у
језик слике експресионистичких сликара, те криве линије и променљиви ритам,
те вриштеће боје.
Посматрајући румунску књижевност овог периода, с лакоћом се може
закључити да већи део књижевног стваралаштва Лучијана Благе припада овом
уметничком стилу. Тражећи сличности између овог писца и експресионистичког
стваралаштва у Србији, посебно посматрајући стваралаштво Васка Попе, који
је, као и многи уметници након Другог светског рата, био привучен међуратним
стваралаштвом, можемо видети еволуцију експресионизма у ове две државе на
периферији Европе, далеко од великих културних центара сматраних епицентром
културе и уметности. Сличности, али и разлике, које се јављају у ове две државе
показују нам колико је идеја експресионизма била програмска, с једне стране, а с
друге стране, колико слободе је нудила у представљању сопственог стваралачког
генија, далеко од свих ограничавања, наметнутих у претходним културалним
епохама.
■■■
Ivana Janjić / Novi Sad
CINCARI (AROMUNI) – PROLEĆNI OBIČAJI
U ovom radu prikazujemo ukratko prolećne običaje Cincara. Proleće je jedno
oд godišnjih doba koje ljudi očekuju sa nestrpljenjem, a običaji kojima se ulazi u ovo
godišnje doba su više nego specifični. Proleće se kod Cincara odlikuje jedinstvenošću i
lepotom tradicija: Legendi o Baba Dokiji iI mesecu Februaru (Scurtu), Martovnicama
(Marţu), o 8. Martu, Mučenicima (Aghiu – Sarandu), Uskršnjim pokladama, Mladom
mesecu, Lazaru, Cvetima, Hrišćanskom prazniku Uskrsa, Đurđevdanu. Prolećni i letnji
običaji takođe imaju, kao glavne praznike, paskalne običaje, martovnice, početke
transhumacije.
43
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 43
5/13/2013 10:26:58 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Marinel Negru / Alibunar
MINORITĂȚILE NAȚIONALE ȘI RELAȚIILE INTERETNICE DIN
BANATUL DE SUD
În această lucrare se prezintă structura etnică a majorității comunelor din
Banatul de Sud (Alibunar, Vârșeț, Panciova, Covăcița, Biserica Albă, Kovin, Plandiște)
și se analizează schimbările din perioada anilor nouăzeci ai secolului trecut și până
în prezent, precum și cei mai importanți factori care afectează compoziția etnică
a populației. Vor fi evidențiate, de asemenea, similarități și diferențe în numărul,
proporția și poziția minorităților naționale, dezvoltarea relațiilor inter-etnice, ceea ce
va sprijini cunoașterea mai bună a mozaicului complex de relații etnice din regiune.
Se va acorda o mai mare atenție Alibunarului, comunei cu cea mai mare concentrație
de populație românească.
■■■
Nicu Ciobanu / Novi Sad
PIRAMIDA - ARHITECTURA UNUI CONCEPT IDENTITAR
Piramida prin cele 6 apariții își confirmă rolul și misiunea de promotor și
mesager al valorilor și potențialului cultural, literar, dar mai cu seamă științific.
Paginile revistei se deschid în fața unor subiecte oarecum prea puțin
abordate în preocupările cercetătorilor noștri. Ele se recomandă atât prin exclusivitatea
autorilor, personalități emblematice în materia abordată, cât și prin ineditul datelor
ce reprezintă o valoare în sine.
■■■
Cvetko Pavlović / Bar (Muntenegru)
AROMÂNII ÎN GRECIA
Datele istorice privind existenţa şi viaţa aromânilor în Grecia şi în spaţiul
mai larg al Peninsulei Balcanice pot fi urmărite şi apreciate în continuu din cele mai
vechi timpuri până în momentul actual. Se crede că aromânii aparţin poporului
trakiaki romanizat de pe munţii Greciei, băştinaşi de pe Pinna şi Tesalia, care au
servit în legiunile împăraţilor din Imperiului Roman, printre care şi ale împăratului
Adrian (117-137).
În pofida evenimentelor istorice tulburătoare din regiunea Mediteranei şi
din Peninsula Balcanică şi în ciuda constantei asimilări şi emigraţiilor, aromânii şi-au
păstrat specificul, individualitatea şi conştiinţa colectivă privind originea, cultura şi
tradiţia lor.
În istoriografia şi cultura greacă, aromânii sunt cunoscuţi sub numele de
Karavlahoa sau Plahos.
Astăzi aromânii trăiesc în toate ţările din Balcani şi Mediterană, Europa,
Statele Unite ale Americii, Canada, Australia şi în alte ţări.
Aromânii se adună anual la Congresul de la Freiburg, Germania. Congresul
aromânilor a adoptat o rezoluţie prin care solicită Uniunei Europene să recunoască
etnia aromânilor în Grecia şi Albania.
44
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 44
5/13/2013 10:26:58 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Marinel Negru / Alibunar
NACIONALNE MANJINE I MEĐUETNIČKI ODNOSI U JUŽNOM
BANATU
U radu je prikazana etnička struktura većine opština u južnom Banatu
(Alibunar, Vršac, Pančevo, Kovačica, Bela Crkva, Kovin, Plandište) i analizirane promene
nastale u periodu od devedesetih godina prošlog veka do danas, kao i najznačajniji
faktori koji utiču na etničku strukturu stanovništva. Biće takođe naglašene sličnosti i
razlike u broju, proporciji i položaju nacionalnih manjina, razvoj interetničkih odnosa,
što će omogućiti bolje poznavanje složenog mozaika etničkih odnosa na tom prostoru.
Najveća pažnja je posvećena Alibunaru, opštini sa najvećom gustinom rumunskog
stanovništva.
■■■
Niku Čobanu / Novi Sad
PIRAMIDA – ARHITEKTURA JEDNOG IDENTITETNOG
KONCEPTA
Piramida, kroz 6 brojeva koji su do sada objavljeni, potvrđuje svoju ulogu
i misiju promotera i izaslanika kulturnih, književnih, a posebno naučnih vrednosti i
potencijala.
Stranice časopisa se otvaraju pred nekim temama koje su premalo prisutne
u mislima naših istraživača. One se preporučuju kako zahvaljujući ekskluzivnosti
autora, emblematičnih ličnosti u datoj materiji, tako i kroz jedinstvenost podataka koji
predstavljaju vrednost sami po sebi.
■■■
Cvetko Pavlović, Bar (Crna Gora)
CINCARI U GRČKOJ
Istorijske podatke o postojanju i životu Cincara u Grčkoj i na širem prostoru
Balkanskog poluostrva možemo pratiti i sagledavati u kontinuitetu od pradavnih vremena
do savremenog doba. Smatra se da su Cincari latinizirani trakijaki narod sa grčkih planina,
starosjedioci sa Pinna i Tesalije, koji su služili u legijama careva Rimske Imperije, među
kojima i Cara Adrijana (117-137).
I pored burnih istorijskih dešavanja na području Mediterana i Balkanskog
poluostrva i stalnih asimilacija i iseljavanja, Cincari su sačuvali svoju autohtonost,
pojedinačnu i kolektivnu svijest o svom porijeklu, kulturi i tradicji.
U grčkoj istoriografiji i kulturi Cincari su poznati pod imenom Karavlahoa ili
Plahos.
Danas Cincari žive u svim zemljama na Balkanu i Mediteranu, Evropi,
Sjedinjenim Američkim Državama, Kanadi, Australiji i drugim državama.
Cincari se jednom godišnje okupljaju na svom Kongresu u Frajburgu u
Njemačkoj. Kongres Cincara donio je Rezoluciju kojom se od Evropske Unije traži
priznavane cincarskog etnosa u Grčkoj i Albaniji.
45
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 45
5/13/2013 10:26:58 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Nina Spicijarić Paškvan / Rijeka (Croația)
VLAH CA O COMPONENTĂ A TOPONIMELOR
PE TERITORIUL REGIUNILOR ISTRIA, KVARNER ŞI GORSKI
KOTAR
Etnonimul vlah este un împrumut preslav din limba gotică, pe care slavii şi
germanii l-au folosit pentru a-i denumi pe vecinii lor romani, adică pentru a reprezenta
„omul de origine romană”. V(a)lahii sunt menţionaţi în documentele de pe Peninsula
Balcanică din secolul al X-lea, iar dovada privind origina romană a lor apare deja în
lucrarea Ljetopis popa Dukljanina din secolul al XII-lea. În secolul al XIV-lea ei ajung şi
pe teritoriul croat, în diferite regiuni de la Cetina până la Velebit, în special în ţinuturile
muntoase din Dalmaţia, de unde pătrund spre litoral. Populaţia valahă se slavizează
treptat şi acceptă etnia ţării în care s-a stabilit. Scopul acestui studiu este de a lista şi
indica toponimele din Croaţia, de pe teritoriul regiunilor Kvarner, Istria şi Gorski Kotar,
în al căror denumiri sau derivate ale acestora apar cuvintele vlah, morlac sau cici.
■■■
Hana Lencović, Maja Polić / Rijeka (Croația)
MINORITATEA ROMÂNĂ DIN RIJEKA
În comunicare va fi acordată atenţie stării numerice a populaţiei de origine
română din fosta şi actuala Rijeka, precum şi istoriei ei în acest oraş din nordul adriatic.
Cercetarea va fi începută cu primul recensământ oficial al Monarhiei habsburgice din
1851 în zona fostului oraş Rijeka şi va continua pe baza datelor obţinute la celelalte
recensăminte, până în prezent. Având în vedere că arhivele istorice ale românilor în
Rijeka sunt aproape inexistente, atenţia se va concentra asupra şederii lor în oraş în
ultima vreme. Datele vor fi generate folosind metoda de focus-grupuri, adică încurajând
discuţiile în mod organizat între membrii minorităţii române din Rijeka. În acest
fel, intenţionăm să obţinem informaţii cu privire la aspectele culturale, mass-media,
educaţionale şi religioase ale vieţii membrilor acestui grup etnic. Studiul efectuat va duce
la concluzii despre identitatea naţională a minorităţii româneşti din oraşul menţionat,
ameninţarea şi percepţia conservării, precum şi gradul de implicare în societatea croată
urmărind liniile directoare ale Uniunii Europene în promovarea democraţiei şi a
drepturilor omului.
■■■
Claudia Andriţoi / Reşiţa
SISTEMUL DE PROTECŢIE A MINORITĂŢILOR STABILIT PRIN
LIGA NAŢIUNILOR
Sistemul de protecţie a minorităţilor sau regimul minorităţilor, după Primul
Război Mondial, a fost consacrat prin mai multe categorii de documente internaţionale
cu valoare juridică obligatorie. În primul rând este vorba de un şir de prevederi incluse
în Tratatele de la Versailles, Saint-Germain, Neuilly şi Trianon, prin care ţările ce urmau
a-şi asuma obligaţii specifice cu privire la protecţia minorităţilor acceptau să încheie
tratate speciale cu principalele Puteri Aliate şi Asociate în acest scop.
Cadrul reglementărilor internaţionale a fost lărgit prin alte patru tratate referitoare
la regiuni europene cu probleme speciale: Convenţia din 9 noiembrie 1920 dintre
Polonia şi Danzig; Acordurile dintre Suedia şi Finlanda referitoare la insulele Aland,
recunoscute printr-o rezoluţie a Consiliului Ligii, în iunie 1921; Convenţia polonogermană referitoare la Silezia Superioară, din 15 mai 1922; Convenţia dintre principalele
Puteri Aliate şi Asociate şi Lituania, referitoare la teritoriul Memel, din 8 mai 1924.
46
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 46
5/13/2013 10:26:58 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Nina Spicijarić Paškvan / Rijeka (Hrvatska)
VLAH KAO SASTAVNICA TOPONIMA
NA PODRUČJU ISTRE, KVARNERA I GORSKOGA KOTARA
Etnonim Vlah praslavenska je posuđenica iz gotskoga, koju Slaveni i
Germani upotrebljavaju za imenovanje svojih romanskih susjeda, tj. označava ‘čovjeka
romanskoga podrijetla’. Vlasi se u dokumentima na Balkanskom poluotoku spominju već
u 10. st., a dokaz njihova romanskoga porijekla nalazi se već u Ljetopisu popa Dukljanina
iz 12. st. U 14. st. dolaze i na hrvatsko zemljište, i to na različite predjele od Cetine
do Velebita, a posebice u Dalmatinsku zagoru, odakle prodiru na priobalje. Postepeno
se vlaško stanovništvo slavenizira i prihvaća narodnost zemlje koju nastanjuje. Cilj je
ovoga istraživanja popisati i ubicirati toponime u Hrvatskoj na području Kvarnera, Istre
i Gorskoga kotara, koji u svojem imenu sadrže riječi Vlah, Morlak ili Ćić te njihove
izvedenice.
■■■
Hana Lencović, Maja Polić / Rijeka (Hrvatska)
RUMUNJSKA MANJINA U GRADU RIJECI
U izlaganju će pažnja biti dana brojčanome stanju stanovništva rumunjskoga
podrijetla u nekadašnjoj i današnjoj Rijeci, a time i njihovoj povijesti u tome
sjeverojadranskom gradu. Istraživanje će biti započeto s prvim službenim popisom
stanovništva provedenim od strane Habsburške Monarhije 1851. godine na području
nekadašnje Rijeke, a nastavit će se na temelju daljnje provedenih sve do današnjih dana.
Obzirom da arhivskoga gradiva o povijesti Rumunja u Rijeci gotovo i nema, pažnja će
biti usmjerena na njihov boravak u gradu u novije doba. Do podataka ćemo doći i putem
metode fokus grupe, odnosno poticanja organizirane diskusije među pripadnicima
rumunjske manjine u Rijeci. Na taj način planiramo doći do informacija o kulturnome,
medijskom, obrazovnom i religijskom aspektu života pripadnika te nacionalne skupine.
Provedeno istraživanje rezultirat će zaključcima o acionalnomanjinskome identitetu
Rumunja u spomenutome gradu, njegovoj ugroženosti i percepciji očuvanja, kao i
o stupnju uključenosti u hrvatsko društvo s obzirom na smjernice Europske unije u
promicanju demokracije i ljudskih prava.
■■■
Klaudija Andriţoi / Rešica
SISTEM ZAŠTITE MANJINA USPOSTAVLJEN KROZ LIGU
NARODA
Sistem zaštite manjina ili manjinskih režima, posle Prvog svetskog rata, bio
je regulisan kroz više kategorija pravno obavezujućih međunarodnih dokumenata.
Pre svega se tu radi o nizu odredbi sadržanih u mirovnim ugovorima iz Versaja, Sen
Žermena, Nejia i Trijanona, kojim su zemlje koje bi preuzele određene obaveze koje
se tiču zaštite manjina pristale da zaključe posebne ugovore sa glavnim savezničkim i
udruženim silama, a sve sa tim ciljem.
Okvir tih međunarodnih odredbi proširen je sa još četiri ugovora koji se odnose na
evropske regione sa posebnim problemima: Konvencija od 9. novembra 1920. između
Poljske i Danciga; Sporazumi između Švedske i Finske koji se odnose na ostrva Aland,
priznati rezolucijom Saveta Lige, u junu 1921; Nemačko-poljska konvencija koja se
odnosi na Gornju Šleziju, od 15. maja 1922; Konvencija između glavnih savezničkih i
udruženih sila i Litvanije, koja se odnosi na oblast Memel, od 8. maja 1924.
47
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 47
5/13/2013 10:26:58 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Dobrescu Mihail / Reșița
POSIBILITĂȚI PENTRU SOCIALIZARE MULTICULTURALĂ
Studiul se centrează pe analiza proceselor socializante în context multicultural.
Se utilizează repere într-un alt orizont informațional epistemologic decât cel furnizat
de teorii anterioare. Astfel, se identifică noi posibilități de socializare a oamenilor în
dimensiune multiculturală și interculturală. Se constată că, sunt utile acele evaluări
care reușesc să identifice dificultăți de socializare, erori în intervențiile din domeniu
și posibilități de îmbunătățire a susținerii oamenilor, încât procesele socializante să fie
benefice în același timp pentru ei și pentru organizările sociale în care se manifeastă.
În acest context analitic, se relevă caracterul neadecvat al ideologiei în influențarea
proceselor socializante.
■■■
Cristian Rudolf, Mihai Vişan / Reşiţa
ETNICII GERMANI ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI
AGRICOLE INTERBELICE
ÎN BANATUL MONTAN
Analiza atentă a stării de fapt din cursul anilor interbelici demonstrează faptul
că etnicii în cauză din micro-regiune au practicat o activitate lucrativă de tip dual la
nivelul familiei. În cadrul familiei extinse însumând trei generaţii, bărbaţii maturi erau
angajaţi într-una din ramurile industriale, în agricultura de desfacere şi export sau
comerţ. Femeile şi vârstnicii familiei, alături de copii se ocupau fie de meşteşugurile
casnice, fie de micul comerţ dar şi de agricultura de subzistenţă. Principala problemă a
realizării unei producţii agricole orientate spre desfacere o reprezentau pentru germanii
din zonă insuficienta proprietate funciară şi nivelul scăzut de mijloace mecanizate.
Banatul Montan deţinea cel mai mare procentaj al populaţiei angajate în industrie din
provinciile României Mari. Totuşi, trei sferturi din locuitorii acestei micro regiuni se
ocupau cu agricultura, fie ca muncă principală ori secundară sau pentru asigurarea
subzistenţei.
■■■
Carmen Albert / Reşiţa
MEMORII ALE ROMÂNILOR DIN BANATUL IUGOSLAV
Prezenţa minorităţii româneşti în spaţiul Voivodinei în perioada interbelică
a fost de natură să consolideze relaţiile acesteia nu numai cu Banatul între graniţele
care odată au fost comune, ci şi cu România. Schimbarea regimului politic în Iugoslavia
au afectat nu numai populaţia sârbă prin încălcarea drepturilor democratice dar şi
minorităţile existente în această ţară. Reprezentaţii minorităţii româneşti au apelat
la liderii români din Banat, dar şi la guvernanţii de la Bucureşti pentru ameliorarea
situaţiei lor. Prin memorii ei încercau să sensibilizeze autorităţile româneşti asupra
încălcării drepturilor democratice cum a fost suprimarea unor publicaţii româneşti sau
dreptul de asociere. Două asemenea memorii, unul semnat de Traian Oprea şi celălalt
de Alexandru Butoarcă şi Traian Meda, adresate miniştrilor I.G.Duca şi Nicolae Iorga
constituie subiectul comunicării noastre.
48
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 48
5/13/2013 10:26:58 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Dobresku Mihail / Rešica
MOGUĆNOST ZA MULTIKULTURALNU SOCIJALIZACIJU
Studija se fokusira na analizu procesa socijalizacije u multikulturalnom
kontekstu. Koriste se modeli u drugom informaciono-epistemiološkom horizontu od
onog koji se koristi u prethodnim teorijama. Dakle, identifikuju se nove mogućnosti
za socijalizaciju ljudi u multikulturalnoj i interkulturalnoj dimenziji. Konstatuje se da
su korisne ovakve evaluacije koje uspevaju da identifikuju poteškoće u socijalizaciji,
greške u intervencijama iz te oblasti i mogućnosti da se poboljša podržavanje ljudi, tako
da procesi socijalizacije budu povlastice kako za njih tako i za socijalne organizacije u
kojima se manifestuju. U tom analitičkom kontekstu, otkriva se neadekvatan karater
ideologije koji utiče na procese socijalizacije.
■■■
Kristian Rudolf, Mihai Višan / Rešica
NEMAČKA ETNIČKA ZAJEDNICA I ORGANIZACIJA
MEĐURATNE POLJOPRIVREDNE PROIZVODNJE U
PLANINSKOM BANATU
Pažljiva analiza stvarnog stanja u međuratnim godinama dokazuje činjenicu
da je ova etnička zajednica iz pomenute mikroregije primenjivala radnu aktivnost
dualnog tipa na nivou porodice. U sastavu proširene porodice koja je obuhvatala tri
generacije, zreli muškarci su bili zaposleni u jednoj industrijskoj grani, u izvoznoj
poljoprivredi ili trgovini. Žene i starije osobe u porodici, zajedno sa decom, bavile su se
bilo kućnim zanatstvom, bilo sitnom trgovinom, ali i zemljoradnjom neophodnom za
opstanak. Glavni problem realizacije jedne poljoprivredne proizvodnje orijentisane na
izvoz predstavljale su za Nemce iz te oblasti nedovoljne obradive površine i nizak nivo
mehaničkih sredstava. Od svih oblasti Velike Rumunije, Planinski Banat je imao najveći
procenat zaposlenog stanovništva u industriji. Ipak, tri četvrtine stanovništva ove
mikroregije se bavilo zemljoradnjom, bilo kao glavnom ili kao sporednom delatnošću
za preživljavanje.
■■■
Karmen Albert / Rešica
MEMORANDUMI RUMUNA IZ JUGOSLOVENSKOG BANATA
Prisustvo rumunske manjine na teritoriji Vojvodine u međuratnom periodu
bila je usmerena ka konsolidaciji odnosa ne samo sa Banatom između granica koje su
im ranije bile zajedničke, već i sa Rumunijom. Promena političkog režima u Jugoslaviji
uticala je ne samo na srpsku populaciju time što su joj demokratska prava bila prekršena,
nego i na postojeće manjine iz ove zemlje. Predstavnici rumunske manjine obratili su
se vođama Rumuna iz Banata, ali i predstavnicima vlasti iz Bukurešta s namerom da se
poboljša tadašnja situacija. Putem memoranduma pokušavali su da ukažu rumunskim
vlastima na kršenje demokratskih prava kao što je bilo ukidanje nekih rumunskih
publikacija ili prava na okupljanje. Dva takva memoranduma, jedan koji je potpisao
Trajan Oprea i drugi koji su potpisali Aleksandru Butoarka i Trajan Meda, upućeni
ministrima I.G. Duka i Nikolaju Jorgi predstavljaju predmet našeg saopštenja.
49
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 49
5/13/2013 10:26:58 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Camelia Bugar, Zrenianin
PROIECTE EDITORIALE CAPITALE DESPRE ROMÂNII DIN
VOIVODINA LA EDITURA ICRV
În lucrarea de faţă sunt scoase în evidenţă, dintre cele 40 de studii de cercetări
editate la Editura ICRV în perioada 2009-2012, cele mai importante proiecte editoriale
despre românii din Voivodina. Editura ICRV a fost fondată odată cu înfiinţarea
Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, prima instituţie de cultură şi
cercetări ştiinţifice ale românilor din Voivodina care se ocupă în mod profesional de
cercetarea domeniilor de activitate care cuprind activităţi şi proiecte de promovare şi
dezvoltare a culturii şi artei, ştiinţei şi limbii române.
Astfel, această lucrare vorbeşte despre şase proiecte editoriale capitale care
valorizează cultura, ştiinţa, arta, istoria, limba şi literatura românilor din Voivodina,
cercetate de specialişti în domeniu. Titlurile cărţilor pe care le considerăm drept proiecte
capitale şi care sunt prezentate în lucrarea de faţă sunt: Patrimoniul cultural al românilor
din Voivodina, Cărţi vechi româneşti şi cronici bisericeşti din Banatul sârbesc, Românii
din Voivodina, Învăţământul românesc din Voivodina, Biblioteci şi cărţi româneşti din
Voivodina şi Dicţionarul preoţilor români din Banatul sârbesc.
■■■
Diana Ocolișan, Zrenianin
ROMÂNII DIN VOIVODINA, MIȘCAREA DEMOGRAFICĂ
Lucrarea de față constituie analiza mișcării demografice a populației românești
din Voivodina (1880-2012). Pe teritoriul Voivodinei, împreună cu alte popoare și
naționalități, trăiește și o comunitate nu prea mare de români. Așezările locuite de
români sunt populate într-un procent mai mare sau mai mic și de sârbi, în vecinătatea
lor adesea fiind stabiliți slovaci, maghiar și alte grupuri etnice. Cei mai mulţi români se
află în Banat, în comunele Alibunar, Biserica Albă, Vârșeț, Covăcița, Cuvin, Panciova,
Plandiște, Jitiște, Zrenianin și Seciani. Datele statistice furnizate de recensăminte,
efectuate pe teritoriul Voivodinei din 1880 - 2012, impun concluzia că populația de
origine etnică română are tendința permanentă de scădere. Conform recensământului
din 2012, 29.332 de persoane s-au declarat români, adică cu 5.244 ma puțini români
decât în urmă cu zece ani.
Compararea datelor statistice privind recensămintele populației lasă să se
întrevadă acțiunea celor trei factori determinanți ai mișcării demografice: natalitatea
redusă, emigrarea socio-economică și procesul de asimilare.
■■■
Virginia Popović / Novi Sad
SENTIMENTUL UNEI IDENTITĂŢI MULTICULTURALE
ŞI POSTMODERNISTE ÎN POEZIA LUI IOAN FLORA
Prin amintirea sa despre Banatul sârbesc, locul său natal, lăsat în urmă,
Ioan Flora se concentrează asupra acestui spaţiu plin de magie şi vis pentru a reda
sentimentul unei identităţi multiculturale şi postmoderniste, conotaţii specifice care
îl transforma pe poet într-o voce unică în contextul literaturii române contemporane.
Lirica lui Ioan Flora este rodul unei lupte permanente între conştiinţa postmodernă a
poetului şi sentimentalismul dens cu o neobişnuit de solidă componentă existenţială. Ca
si optzeciştii, Ioan Flora este atras de tonurile minore ale istoriei, de cotidian şi destinele
50
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 50
5/13/2013 10:26:59 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Kamelija Bugar, Zrenjanin
KAPITALNI IZDAVAČKI PROJEKTI O RUMUNIMA IZ
VOJVODINE U IZDAVAŠTVU ZKVR
U ovom radu su, od 40 objavljenih istraživačkih studija u izdavaštvu ZKVR
u periodu 2009-2012, izneti najvažniji izdavački projekti o Rumunima u Vojvodini.
Izdavaštvo ZKVR osnovano je zajedno sa Zavodom za kulturu vojvođanskih Rumuna,
prvom institucijom za kulturu i naučno istraživanje Rumuna iz Vojvodine, koje se na
profesionalan način bavi istraživanjem oblasti delatnosti u koje su uključeni i aktivnosti
i projekti za unapređenje i razvoj kuture i umetnosti, nauke i rumunskog jezika.
Stoga u ovom radu skrećemo pažnju na šest kapitalnih uredničkih projekata
koji vrednuju kulturu, nauku, umetnost, istoriju, jezik i književnost Rumuna iz
Vojvodine, kao predmet istraživanja stručnjaka iz tih oblasti. Naslovi knjiga koje
smatramo istinskim kapitalnim projektima i koji su predstavljeni u ovom radu su:
Kulturna baština Rumuna iz Vojvodine, Stare rumunske knjige i crkvene hronike iz
Banata, Rumuni u Vojvodini, Obrazovanje na rumunskm jeziku u Vojvodini, Rumunske
biblioteke i knjige u Vojvodini i Rečnik rumunskih sveštenika iz srpskog Banata.
■■■
Dijana Okolišan, Zrenjanin
RUMUNI U VOJVODINI, DEMOGRAFSKO KRETANJE
Ovaj rad se bavi analizom demografskih kretanja rumunskog stanovništva
iz Vojvodine (1880-2012). Na teritoriji Vojvodine, zajedno sa drugim narodima i
nacionalnostima, živi i ne tako velika rumunska zajednica. U naseljima gde žive Rumuni
postoji i manji ili veći procenat srpskog stanovništva, a u njihovoj blizini često se nalaze i
Slovaci, Mađari, kao i pripadnici drugih etničkih zajednica. Najveći broj Rumuna živi u
Banatu, u opštinama Alibunar, Bela Crkva, Vršac, Kovačica, Pančevo, Plandište, Žitište,
Zrenjanin i Sečanj. Statistički podaci sa popisa stanovnika, sproveđen na teritoriji
Vojvodine u periodu od 1880 – 2012. godine, nameću zaključak da broj stanovnika
rumunskog porekla teži stalnom opadanju. Prema Popisu stanovništva iz 2012. godine,
29 332 osobe izjasnilo se kao Rumuni, odnosno ima 5 244 manje Rumuna nego pre
deset godina.
Upoređujući statističke podatke vezane za popis stanovnika, došli smo do
zaključka da na demografsko kretanje utiču tri ključna faktora: nizak natalitet, iseljavanje
iz socio-ekonomskih razloga i proces asimilacije.
■■■
Virđinia Popović / Novi Sad
IZRAZ MULTIKULTURALNOG I POSTMODERNISTIČKOG
IDENTITETA U POEZIJI JOANA FLORE
Uspomenama o srpskom delu Banata, svom rodnom kraju, koga je napustio,
Joan Flora usmerava svoju pažnju na ovaj prostor magije i sna, kako bi prikazao osećanje
jednog multikulturalnog i postmodernističkog identiteta, karakteristike koje pretvaraju
pesnika u jedinstvenog stvaraoca u kontekstu savremene rumunske književnosti. Lirika
Joana Flore je plod jedne permanentne borbe između postmodernističke savesti pesnika
i jakog sentimentalizma sa neobično solidnom egzistencijalnom komponentom. Slično
pesnicima osamdesetih godina, Joan Flora je privučen minornim tonovima istorije,
svakodnevice i banalnih sudbina nekih ljudi iz njegove okoline. Flora otkriva čitaocima
51
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 51
5/13/2013 10:26:59 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
banale ale unor oameni din jurul său. Flora descoperă cititorilor mici întâmplări lipsite
de eroism, dar nu şi de semnificaţie. Consemnarea sa este fără multe comentarii a
comportamentului lor în anumite situaţii, astfel că economisind din vorbe, Ioan Flora
realizează o descriere postmodernă a satului bănăţean şi a spaţiului bănăţean.
■■■
Victor Neumann / Reșița
TIMIŞOARA INTERBELICĂ: ÎNTRE “ETNICITATEA FICTIVĂ” ŞI
SOCIETATEA DESCHISĂ
UN STUDIU DE CAZ PRIVIND ISTORIA URBANĂ
A BANATULUI
Divizarea regiunii, aşa cum se decisese prin Tratatul de pace de la Paris, crease
nu numai tensiuni între cele trei state vecine, România, Serbia şi Ungaria, ci şi teama
locuitorilor cu privire la politicile centraliste şi ideologiile etnonaţionaliste. Pe de altă
parte, o problemă a statelor formate pe criterii etnonaţionale după primul război a fost
aceea a recunoaşterii şi a integrării regiunilor având un patrimoniu cu origini diverse.
Noile autorităţi aveau în faţă câteva provocări: expresiile multi- şi interculturale, existenţa
mai multor religii, recunoaşterea istoriilor plurale. Acestea nu aveau corespondent
în identitatea formulată pe baza unei fictive ethnicity (etnicităţi fictive), aşa cum îşi
imaginaseră elitele vremii. Partidelor politice şi guvernelor interbelice ale României,
chiar şi celor mai tolerante, nu le era simplu să admită că societatea Timişoarei era
rezultatul interferenţei mai multor limbi şi culturi, că ea nu aparţinea unei singure expresii
religioase şi nu purta însemnele unei aşa-numite specificităţi etnonaţionale. Culturile
şi istoriile plurale nu aveau corespondenţă în orientările monolingve şi monoculturale
ale statului-etnonaţiune. În schimb, ele au generat un civism intercultural şi o societate
deschisă consonante cu naţiunea democratică occidentală. SECŢIUNEA A V-A
Moderatori:
TURISM
■■■
Gheorghe Popovici
Rodica Ursulescu Miličić
■■■ Željko Bjeljac / Beograd
TURISTIČKE MANIFESTACIJE U BANATU
U radu su obrađene turističke manifestacije koje se održavaju na prostoru
Banata i predstavljaju polaznu osnovu za razvoj turizma, ali i sveobuhvatne privrede u
pojedinim, nedovoljno razvijenim prostorima. To su pre svega manifestacije bazirane
na tradiciji, folkloru i običajima (etnografske) i privredjivanju (privredne), kao i
manifestacije koje ukazuju na multikultularnost posmatranog prostora (umetničke,
verske dr). Na teritoriji Banata se u 2012.godini održavalo 353 tradicionalne turističke
manifestacije . Posebno su značajne manifestacije koje se održavaju u ruralnim
područjima Banata.
52
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 52
5/13/2013 10:26:59 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
male događaje u kojima nedostaje heroizam, ali ne i smisao. Njegovo beleženje je bez
mnogo komentara njihovog ponašanja u određenim situacijama, tako da štedeći na
rečima, Joan Flora realizuje jedan postmoderni opis banatskog sela i prostora.
■■■
Viktor Neuman/ Rešica
MEĐURATNI TEMIŠVAR: IZMEĐU „FIKTIVNOG ETNICITETA”
I OTVORENOG DRUŠTVA
STUDIJA SLUČAJA S POGLEDOM NA URBANU ISTORIJU
BANATA
Podela regiona, shodna odluci mirovnog sporazuma u Parizu, stvorila je
ne samo napetost između tri susedne države, Rumunije, Srbije i Mađarske, već i strah
meštana u pogledu centralističke politike i etnonacionalističke ideologije. S druge strane,
problem država nastalih prema etnonacionalnom kriterijumu posle Prvog svetskog
rata iskazao se i kroz priznavanje i integraciju oblasti koje su imale nasleđe različitog
porekla. Nove vlasti morale su se suočiti sa nekoliko izazova: multi- i interkulturalni
izrazi, postojanje više religija, priznavanje više istorija. Oni nisu imali odgovarajući
model u identitetu zasnovanom na bazi fictive ethnicity (fiktivni etnički identitet) kako je
zamislila elita tog vremena. Političkim partijama i međuratnim vlastima Rumunije, čak
i onim najtolerantnijim, nije bilo lako da priznaju da je društvo Temišvara bilo rezultat
mešanja više jezika i kultura, da on nije pripadao samo jednoj veroispovesti, i da nije
nosio oznake takozvane etnonacionalne specifičnosti. Mnogostrukost kultura i istorija
nije se uklapala u jednojezičnu i monokulturalnu orijentaciju države-etnonacije. Umesto
toga, nastao je interkulturalni civizam i otvoreno društvo u skladu sa demokratskim
državama sa Zapada.
PETA SEKCIJA
TURIZAM
■■■
Moderatori: George Popović
Rodika Ursulesku Miličić
■■■
Željko Bjeljac / Belgrad
EVENIMENTE TURISTICE ÎN BANAT
În lucrare sunt tratate manifestaţiile turistice organizate pe teritoriul
Banatului, care constituie un punct de plecare pentru dezvoltarea turismului dar şi a
economiei atotcuprinzătoare, în anumite zone insuficient dezvoltate. Acestea sunt, în
primul rând, manifestaţiile bazate pe tradiţie, folclor şi obiceiuri (etnografice) şi pe
gospodărire (economice), precum şi manifestaţii care indică multiculturalitatea spaţiului
observat (artistice, religioase etc). Pe teritoriul Banatului, în 2012, s-au menţinut 353 de
evenimente turistice tradiţionale. Deosebit de importante sunt manifestaţiile organizate
în zonele rurale din Banat.
53
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 53
5/13/2013 10:26:59 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
■■■
Sanja Pavlović / Belgrad
DIFERITE FORME DE TURISM ÎN SATELE BANATULUI
SÂRBESC LOCUITE DE ROMÂNI
Până în prezent, sunt puţin recunoscute produsele turistice bazate pe specificul
cultural al românilor din Banatul sârbesc. Prin urmare, ideea autorilor este de a sublinia
potenţialul turistic al satelor din Banat, locuite de populaţia română, de a identifica
diferite forme de turism, de a stabili semnificaţia populaţiei în activarea potenţialului
turistic şi rolul organizaţiilor locale de turism în crearea ofertelor turistice, de a face
recomandări pentru îmbunătăţirea turismului. O parte din cercetare este legată de
încorporarea temei în documente şi proiecte strategice, de analiza multiculturalismului
ca un factor în activarea motivelor turistice. Este evident că diferitele forme de turism
în satele din Banatul sârbesc locuite de populaţia română ar trebui să fie recunoscute pe
piaţa turistică într-un mod mai calitativ, printr-o evaluare mai bună a calităţii ofertei şi
prin implicarea comunităţilor locale.
■■■
Adina-Iulia Nicolae, Suzana Demyen / Reşiţa
BĂILE HERCULANE - PERLA PIERDUTĂ A EUROPEI
Situată la o altitudine de 168 metri, în Sud-Vestul României, staţiunea Băile
Herculane i-a atras mai întâi pe romani, care au numit-o „Ad aqua Herculi sacras ad
Mediam”.
Staţiunea este atestată documentar din anul 153 d.Hr., constituind un punct
de atracţie pentru aristocraţia romană, romanii construind aici numeroase apeducte,
băi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru
vindecare.
Pe lângă un aer puternic ionizat, ca la 3000 de metri altitudine, la Băile
Herculane se respiră istorie. O istorie plină de legende, ce abia aşteaptă să fie descoperite
şi care pot reda strălucirea de odinioară a Perlei Europei.
■■■
Costencu Mirela, Dobrescu Claudia-Nicoleta / Reșița
TURISMUL BAZAT PE NATURĂ ÎN PARCUL NATURAL
TRANSFRONTALIER PORŢILE DE FIER – DJERDAP
Abordarea responsabilă / durabilă a turismului, a adus în prim-planul opiniei
publice, noi forme de turism – ecoturism, turism soft, turism bazat pe natură – ca forme
ale turismului alternativ, în opoziţie cu turismul de masă.
Lucrarea îşi propune abordarea turismului bazat pe natură, ca posibilitate de
integrare a Parcului Natural Transfrontalier Porţile de Fier – Djerdap în circuitul turistic,
pornind, pe de o parte, de la caracteristicile şi beneficiile acestei forme de turism, pe de
altă parte, de la oferta extrem de generoasă din punct de vedere al potenţialului turistic
pe care acest parc îl oferă.
■■■
Manciu Venera, Demyen Suzana / Reşiţa
TURISMUL DE AVENTURĂ ÎN BANATUL MONTAN –
ÎNTRE PROVOCĂRILE MANAGEMENTULUI RESURSELOR
ŞI POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE A SPIRITULUI
ANTREPRENORIAL
Lucrarea prezintă aspecte privind turismul de aventură în Banatul Montan,
privit ca o oportunitate de dezvoltare a antreprenoriatului în regiune. Cercetarea
referitoare la acest aspect a fost realizată analizând datele statistice oferite de sursele
54
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 54
5/13/2013 10:26:59 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
■■■
Sanja Pavlović / Beograd
RAZLIČITI OBLICI TURIZMA U SELIMA SRPSKOG BANATA
NASTANJENIM RUMUNIMA
Do sada su slabo prepoznati turistički proizvodi zasnovani na kulturnim
specifičnostima Rumuna u srpskom Banatu. Zboga toga je ideja autora rada da ukažu
na turističke potencijale sela Banata nastanjenih rumunskim stanovništvom, izdvoje
različite oblike turizma, utvrde značaj stanovništva u aktiviranju turističkih potencijala i
ulogu lokalnih turističkih organizacija u kreiranju turističke ponude, daju preporuke kako
unaprediti turizam. Deo istraživanja se odnosi na inkorporiranost teme u strategijska
dokumenta i projekte, analizu multikulturalnosti kao faktora aktiviranja turističkih
motiva. Evidentno je da različiti oblici turizma u selima srpskog Banata nastanjenim
rumunskim stanovništvom treba da budu na kvalitetniji način prepoznati na turističkom
tržištu, kroz bolje vrednovanje kvaliteta ponude i uključivanje lokalnih zajednica.
■■■
Adina-Julija Nikolaje, Suzana Demjen / Rešica
BANJA HERKULANE – IZGUBLJENI BISER EVROPE
Smeštena na visini od 168 metara, u jugozapadnoj Rumuniji, banja
Herkulane privukla je najpre Rimljane, koji su je nazvali „Ad aqua Herculi sacras ad
Mediam”.
Odmaralište je atestirano dokumentom iz 153. g.n.e, kada je predstavljala
atrakciju za rimsku aristokratiju, pošto su Rimljani ovde sagradili brojne akvadukte,
banje, statue, kovani novac, ploče podignute kao znak zahvalnosti bogovima na
isceljenju.
Osim jakog jonizovanog vazduha, kao na visini od 3000 metara visine, u
banji Herkulane udiše se i istorija. Istorija puna legendi, koje jedva čekaju da budu
otkrivene i koje mogu da povrate nekadašnji sjaj Evropskom biseru.
■■■
Kostenku Mirela, Dobresku Klaudija-Nikoleta / Rešica
TURIZAM ZASNOVAN NA PRIRODI U PRIRODNOM PARKU
NA POGRANIČNOM PODRUČJU PORCILE DE FJER - ĐERDAP
Odgovorni/dugotrajni pristup turizmu izneo je u prvi plan javnosti nove
oblike turizma – ekoturizam, soft turizam, turizam zasnovan na prirodi – kao oblici
alternativnog turizma, naspram masovnog turizma.
Cilj ovog rada je da se bavi turizmom orijentisanim na prirodu, kao mogućnost
integrisanja Prirodnog parka sa pograničnog područja Porcile de Fjer – Đerdap u
turističke tokove, s jedne strane počevši od karakteristika i prednosti ovog vida turizma,
ali, s druge strane, i od izuzetno velikodušne ponude iz aspekta turističkog potencijala
kojeg ovaj park nudi.
■■■
Manču Venera, Demjen Suzana / Rešica
AVANTURISTIČKI TURIZAM U PLANINSKOM BANATU
– IZMEĐU IZAZOVA UPRAVLJANJA RESURSIMA I
MOGUĆNOSTI ZA RAZVOJ PREDUZETNIČKOG DUHA
Ovaj rad predstavlja aspekte avanturističkog turizma u Planinskom Banatu,
koji se posmatra kao prilika da se razvije preduzetništvo u regionu. Istraživanje na tu
temu sprovelo se putem analize statističkih podataka prikupljenih iz zvaničnih izvora,
55
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 55
5/13/2013 10:26:59 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
oficiale, precum şi prin intermediul interpretării rezultatelor unui chestionar aplicat la
nivelul oraşului Reşiţa. Finalitatea cercetării a constat în trasarea unor concluzii generale
în legătură cu opinia curentă a cetăţenilor în legătură cu turismul de aventură, precum
şi generarea unor idei, ca bază pentru dezvoltarea acestui tip de turism, ca perspectivă
pentru crearea unui cadru mai vast de dezvoltare în viitor.
■■■
Claudia-Nicoleta Dobrescu, Mirela Costencu / Reșița
CONSIDERAȚII PRIVIND FORMAREA PROFESIONALĂ A
RESURSELOR UMANE DIN TURISM ÎN BANATUL MONTAN
Diversitatea resurselor naturale prezente în Banatul Montan, frumusețea
locurilor, dar și complexitatea formelor de practicare a turismului reprezintă un aspect
important în decizia de a petrecere minunat timpul liber. Însă, această activitate este
condiționată permanent de prestarea serviciilor turistice, indiferent de contextul sau
situația creată, iar serviciile sunt rezultatul mobilizarii resurselor umane din organizatie.
Această lucrare își propune să identifice atât nevoile de formare profesională cât și
formele de pregătire a resurselor umane din turism, urmând ca pe baza acestor aspecte
să fie identificate direcții de acțiune în acest segment prioritar al turismului din Banatul
Montan.
■■■
Rodika Ursulesku Miličić / Novi Sad
ELEMENTE RELIGIOASE ÎN STRUCTURILE FRAZEOLOGICE ŞI
PAREMIOLOGICE ROMÂNEŞTI ŞI SÂRBEŞTI
Lucrarea de faţă are drept scop analiza contrastivă a elementelor religioase
în structurile frazeologice şi paremiologice (proverbe şi zicători) româneşti şi sârbeşti.
Cercetări despre paremiologia comparată sunt puţine, respectiv o analiză lingvistică a
proverbelor religioase româneşti şi sârbeşti nu s-a realizat. De aceea, în această lucrare
se încearcă să se descopere asemănările elementelor religioase, în primul rând acele
expresii care conţin cuvântul Dumnezeu, însă şi alte cuvinte care au o legătură cu religia.
Se vor prezenta exemple în limba română şi sârbă, aducând o concluzie că, poporul
român şi sârb, convieţuind în acelaşi spaţiu balcanic, au acceptat anumite teme şi motive
comune, păstrându-le până în zilele noastre. Exemplele în baza cărora se va face analiza
contrastivă vor fi luate din Dicţionarul frazeologic al limbii române, precum şi din unele
dicţionare de proverbe în ambele limbi.
■■■
Gheorghe Popovici / Reşiţa
BANATUL MONTAN – ISTORIE ŞI TURISM
În lucrare se prezintă rezultatele cercetării efectuate în perioada 2011-2013
pentru dezvoltarea unei noi forme de turism cultural în Banatul Montan: turismul
cultural tematic. El va pune în valoare zestrea unică a potenţialului turistic din zonă,
rămasă în urma stăpânirilor succesive ale Imperiului Roman, Imperiului Bizantin,
Imperiului Otoman şi a Imperiului Austro-Ungar. Astfel atracţiile principale pentru
turişti sunt: site-ul arheologic al castrului roman Tibiscum (Jupa-Caransebeş), băile
romane de la Herculane, drumurile romane în Banat, Tabula lui Traian şi Statuia
lui Decebal de la Cazanele Dunării, vestigiile cetăţilor medievale Tricule, Drencova,
Golumbac şi Cula, calea ferată montană Oraviţa-Anina, puţul întâi de la Anina, Teatrul
Vechi „Mihai Eminescu” din Oraviţa, Muzeul Banatului Montan, Muzeul în aer liber de
locomotive cu abur, Muzeul regimentului de graniţă etc.
56
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 56
5/13/2013 10:26:59 AM
XVIII SIMPOZIJUM „BANAT - ISTORIJA I MULTIKULTURALNOST”
kao i putem interpretacije rezultata upitnika sprovedenog u gradu Rešici. Rezultat
istraživanja doveo je do opštih zaključaka vezanih za trenutno mišljenje građana u vezi
sa avanturističkim turizmom, kao i nastajanje novih ideja koje čine osnovu razvijanja
ovakvog tipa turizma, što predstavlja perspektivu za stvaranje jednog šireg okvira za
budući razvoj.
■■■
Klaudija-Nikoleta Dobresku, Mirela Kostenku / Rešica
RAZMIŠLJANJA O PROFESIONALNOM OBRAZOVANJU
LJUDSKIH RESURSA IZ OBLASTI TURIZMA U PLANINSKOM
DELU BANATA
Raznovrsnost prirodnih resursa koje postoje u planinskom delu Banata, lepota
mesta, ali i složenost oblika bavljenja turizmom predstavlja značajan aspekt pri odlučivanju
gde se dobro provesti u slobodno vreme. Ali, ovakva vrsta aktivnosti je stalno uslovljena
ponudom turističkih usluga, bez obzira na kontekst ili stvorenu situaciju, a usluge
predstavljaju rezultat aktiviranja ljudskih resursa raspoloživih u organizaciji. Ovaj rad ima
za cilj da identifikuje kako potrebe za profesionalnim obrazovanjem tako i oblike koji se
tiču priprema ljudskih resursa u turizmu, da bi na osnovu tih aspekata bili identifikovani
pravci delovanja u ovoj prioritetnoj oblasti turizma u planinskom delu Banata.
■■■
Rodika Ursulesku-Miličić / Novi Sad
VERSKI ELEMENTI U RUMUNSKIM I SRPSKIM
FRAZEOLOŠKIM I PAREMIOLOŠKIM STRUKTURAMA
Ovaj rad ima za cilj kontrastivnu analizu verskih elemenata u rumunskim
i srpskim frazeološkim i paremiološkim strukturama (poslovicama i izrekama).
Istraživanja o komparativnoj paremiologiji ima veoma malo, odnosno lingvistička
analiza rumunskih i srpskih verskih izraza nije bila realizovana. Zbog toga se u ovom
radu pokušava da se otkriju sličnosti verskih elemenata, prvenstveno u onim izrazima
koji sadrže reč Bog, ali i druge reči koje imaju veze sa religijom. Biće predstavljeni
primeri na rumunskom i srpskom jeziku, donoseći zaključak da su rumunski i srpski
narod, živeći zajedno na ovim balkanskim prostorima, prihvatili određene zajedničke
teme i motive, sačuvavši ih do danas. Građa na osnovu koje će se raditi kontrastivna
analiza biće uzeta iz Frazeološkog rečnika rumunskog jezika, kao i iz nekoliko rečnika
poslovica na oba jezika.
■■■
George Popović / Rešica
PLANINSKI BANAT – ISTORIJA I TURIZAM
U radu su predstavljeni rezultati istraživanja sprovedenog u periodu 20112013. da bi se razvio novi oblik kulturnog turizma u Planinskom Banatu: tematskokulturni turizam. On će istaći jedinstven inventar turističkog potencijala regiona, koji
je ostao nakon uzastopne vlasti Rimskog carstva, Vizantijskog carstva, Osmanskog
carstva i Austrougarskog carstva. Glavne atrakcije za turiste su, prema tome, sledeće:
arheološko nalazište rimskog kastruma Tibiskum (Župa-Karansebeš), rimska kupatila
u Herkulanumu, rimski putevi u Banatu, Trajanova Tabla i Decebalova statua u Kazanu,
ostaci srednjovekovnih tvrđava Trikule, Drenkova, Golumbac i Kula, planinska
železnička pruga Oravica-Anina, prvi bunar kod Anine, staro pozorište „Mihaj
Eminesku” u Oravici, Muzej Planinskog Banata, muzej parnih lokomotiva pod vedrim
nebom, Muzej graničarske regimente itd.
57
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 57
5/13/2013 10:26:59 AM
SIMPOZIONUL „BANATUL - ISTORIE ŞI MULTICULTURALITATE”, EDIŢIA A XVIII-A
notiţe
/ beleške ■■■
58
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 58
5/13/2013 10:26:59 AM
SOCIETATEA /FUNDAŢIA/ ROMÂNĂ
DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR DIN VOIVODINA
RUMUNSKO DRUŠTVO /FONDACIJA/
ZA ETNOGRAFIJU I FOLKLOR IZ VOJVODINE
Președinte
Costa Roşu
■■■
EDITURA FUNDAŢIEI
Novi Sad
Redactor responsabil
Nicu Ciobanu
Traducere
Cristina Iovanovici
Corectura
Camelia Bugar / Alina Iorga
Tehnoredactarea computerizată şi prezentarea grafică
Diana Ocolişan
Identitatea vizuală
Igor Ungur
ISBN: 978-86-87803-37-4
Tipar
KriMel, Budisava
ZRENIANIN 2013
Tipărirea acestui Program a fost facilitată de
SECRETARIATUL PROVINCIAL PENTRU CULTURĂ ŞI INFORMAREA
PUBLICĂ
Novi Sad
Štampanje ovog Programa omogućio je
POKRAJINSKI SEKRETARIJAT ZA KULTURU I JAVNO INFORMISANJE
Novi Sad
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 59
5/13/2013 10:26:59 AM
ok 2013 simpozion !!!!!!.indd 60
5/13/2013 10:26:59 AM
Download

universitatea “eftimie murgu”, reşiţa univerzitet „eftimije murgu”